Care au fost performerele de pe bursă din punct de vedere al rezultatelor şi ce văd analiştii în continuare?

Primul semestru a adus rezultatele mixte printre companiile de la bursă, însă 20 dintre cele aproximativ 75 de companii de pe piaţa reglementată au făcut notă discordantă, marcând creşteri importante la nivelul profitului şi al afacerilor.

Banca Transilvania a fost una dintre companiile care a surprins pozitiv analiştii prin rezultatele pe care le-a obţinut, lucru care s-a văzut şi pe bursă, titlurile marcând şi ieri un avans de 6%.

"Dintre companiile pe care le acopăr Banca Transilvania continuă să performeze mai bine decât celelalte bănci listate şi se pare că acest lucru se datorează unui cost al riscului semnificativ mai redus faţă de ce vedem la principalele două bănci, BCR şi BRD.

Între barea este cât timp această diferenţă se va menţine. Explicaţia costului redus al riscului în cazul Băncii Transilvania este dată în parte de provizionarea mai agresivă din prima parte a crizei şi pe de altă parte de diver sificarea mai mare a portofoliului, în condiţiile în care în cazul acestei bănci portofoliul este foarte fragmentat. Valoarea medie a creditelor acordate de Banca Transilvania la companii cu afaceri sub un milion de euro este de 25.000 de euro şi de 125.000 de euro în cazul celor cu afaceri de peste un milion de euro. Valoarea mică a creditelor induce un element de diversificare, numai că aceste explicaţii sunt parţiale pentru că riscul cel mai mare este în continuare pe segmentul IMM-urilor, faţă de care Banca Transilvania are o expunere mare", explică Florin Ilie, directorul departamentului de pieţe de capital al ING Bank.

Analistul estimează că rezultatele băncilor se vor afla cel puţin încă două sau trei trimestre sub presiune pentru că sectorul se resimte semnificativ, atât pe partea de venituri, cât şi de costuri cu provizioanele, adăugând că perioada aceasta este cea mai grea pentru sector de la izbucnirea crizei.

Fondul Proprietatea (FP), cea mai lichidă şi urmărită acţiune de pe bursă, a raportat un profit în creştere în primul semestru şi cel mai mare de la listarea fondului, respectiv de 574 mil. lei (130,7 mil. euro), iar analiştii estimează că investitorii vor beneficia de un dividend majorat anul viitor.

"Veniturile Fondului Proprietatea din dividende sunt cu circa 20% mai mari decât anul trecut. În 2012 cred că dividendul va fi mai mare cu 10%, iar randamentul dividendului va fi unul destul de atractiv, undeva la 8%. Este o problemă cu activul net unitar că este sub 1, dar acest lucru probabil că se va rezolva. Nu-mi fac probleme că nu va da dividende. Eu cred că ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica se va constitui într-un motor de creştere al acţiunilor Fondului Proprietatea şi sunt semne bune în ceea ce priveşte restructurarea Hidroelectrica. Un alt element pozitiv l-ar putea constitui programul de răscumpărare de 8% care nu a fost activat din cauza unor litigii şi listarea la Varşovia, care ar trebui să susţină preţul acţiunilor pe bursă. Marea problemă este că insolvenţa Hidroelectrica şi criza politică au deteriorat sentimentul străinilor şi există riscul ca discountul să rămână destul de mult timp la 50%. În cazul unei listări a Romgaz discountul acţiunilor Fondului Proprietatea s-ar putea diminua spre 40%", spune Mihai Căruntu, şeful departamentului Cercetare Piaţa de Capital din cadrul BCR.

Unii analişti consideră că Fondul Proprietatea ar putea să-şi răscumpere acţiunile în loc să distribuie dividende.

"La Fondul Proprietatea rezultatul este mai bun decât la şase luni anul trecut lăsând la o parte insolvenţa Hidroelectrica. Ar putea să-şi majoreze profitul din vânzări de active în a doua parte a anului, dar acest lucru este greu de anticipat. Distribuirea sub formă de dividende a profitului din acest an a Fondului Proprietatea este sub semnul întrebării. Din cauza insolvenţei Hidroelectrica valoarea activului net a coborât sub capitalul social şi în acest caz profitul nu poate fi distribuit.

Există trei căi posibile pentru a distribui profitul: 1) să iasă Hidroelectrica din insolvenţă până la sfârşitul anului, 2) să propună diminuarea capitalului social, dar nu cred că este posibil să se implementeze la timp, adică până la plata dividendelor şi 3) o eventuală reinterpretare a reglementărilor aplicabile. Există şi opţiunea ca profitul să fie alocat pentru răscumpărarea de acţiuni, unde nu există restricţii. Profitul se va regăsi oricum într-un sens sau altul în buzunarul acţionarilor", spune Florin Ilie.

El este de părere că Fondul Proprieta tea are şanse să aibă rezultatele în creştere şi anul viitor dacă Hidroelectrica iese din insolvenţă şi se liberalizează piaţa de energie.

SIF-urile s-au aflat şi anul acesta în centrul atenţiei, iar rezultatele pe care le-au raportat în primul semestru nu au dezamăgit investitorii, marcând avansuri de până la şase ori la nivelul profiturilor.

"SIF-urile sunt presate de investitori să dea dividende ridicate cu atât mai mult cu cât anul viitor vor avea loc alegeri pentru membrii Consiliului de Administraţie. Din această cauză probabil că SIF-urile vor arăta rate de divident ridicate, care sunt aşteptate să fie între 10% şi 20%", spune Căruntu.

Analiştii mai spun că la SIF-uri evoluţia profiturilor va depinde în continuare exclusiv de programele de vânzări de active din portofoliu.

"Este clar că presiunea este ceva mai mare din partea acţionarilor de a avea rezultate bune şi probabil că şi managementul SIF-urilor va răspunde aten ţiei acţionarilor cu rate de distribuţie ceva mai mari", este de părere Florin Ilie.

Producătorul de îngrăşăminte chi mice Azomureş Tâgu-Mureş (AZO) a rămas una dintre cele mai profitabile companii de pe bursă, raportând în pri mul semestru un profit record, de 165,6 mil. lei (38 mil. euro) şi şi-a majorat vân zările cu 14%. Rezultatele în creştere şi oferta de preluare demarată de noul proprietar, grupul Ameropa, au dus acţiunile în sus cu 57% în acest an. Totuşi în ultima perioadă preţul de pe bursă s-a stabilizat în preajma nivelului oferit de elveţieni în ofertă.

Producătorul de componente auto Compa Sibiu (CMP) şi-a îmbunătăţit sem nificativ profitul, care a urcat cu 56% în prima jumătate a anului în condiţiile unui avans de 15,7% al afacerilor.

"Compa este o companie care s-a descurcat destul de bine în a-şi asigura portofoliul de clienţi şi a-şi întări portofoliul de produse şi cu un management bun. Este o companie dintr-un domeniu competitiv şi un exemplu pozitiv la nivelul industriei manufacturiere. Reversul medaliei este că este o companie de dimensiuni mai reduse şi acţiunile au o lichiditate mai mică care îi reduce din atrac tivitate", spune Florin Ilie.

Companiile farmaceutice au continuat să marcheze afaceri şi profituri în creştere în ciuda impunerii unei taxe noi. Distribuitorul Remedia Deva (RMAH), Antibiotice Iaşi (ATB) şi Biofarm Bucureşti (BIO) şi-au sporit semnificativ profiturile şi afacerile în primul semestru.

"Biofarm nu este afectată de taxa clawback pentru că este pe zona OTC (medicamente fără prescripţie - n. red.). Antibiotice a profitat şi de nişte dife renţe favorabile din provizioane. Este o com panie bine administrată, iar rezultatele bune s-au datorat şi performanţei pe exporturi. Există însă riscul ca statul să implice compania în nişte proiecte care i-ar putea afecta profitabilitatea, un alt lucru care o face mai puţin atractivă fiind faptul că nu acordă dividende", spune Mihai Căruntu.

El mai dă ca exemplu producătorul de lactate Albalact Alba Iulia, care şi-a majorat profitul cu 58% în primele şase luni, despre care spune că reuşeşte să ţină datoriile sub control, să-şi îmbunătăţească profitabilitatea şi să se bată cu multi naţionalele.

Rezultate în creştere au mai raportat şi producătorul de avioane Aerostar Bacău (ARS), care şi-a majorat vânzările cu 38% şi a raportat un profit mai mare cu 5,5%. O altă companie ca re a crescut pe exporturi în ultimii ani este Artego Târgu-Jiu (ARTE), aceasta majorându-şi profitul de şase ori, la 3,1 mil. lei.

Producătorul de hârtie Vrancart Adjud a făcut un profit mai mare cu 68%, o creştere însemnată, de 37,8%, înregistrând şi Uamt Oradea pe fondul unor afaceri mai mari cu 24,5%.

"Investitorii se uită după certitudini în prezent, la companii de talie mai mare. Când se va întoarce interesul acestora pentru bursele mici, precum cea românească, acest lucru se va vedea în primul rând pe companiile mari, Fondul Proprietatea, Petrom, SIF-uri, şi apoi pe companiile din eşalonul doi, cum ar fi Biofarm, Compa sau Albalact", spune Mihai Căruntu.

S-AU REMARCAT

AZOMUREŞ TÂRGU-MUREŞ

Producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu-Mureş (AZO) a raportat în primul semestru din acest an un profit record de 165,6 mil. lei (38 mil. euro), mai mare cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Vânzările companiei au crescut totodată cu 14%, la 995,1 mil. lei (226,7 mil. euro), creştere care s-a datorat avansului preţului la îngrăşăminte la nivel mondial.

Acţiunile Azomureş au fost performerele ultimilor ani, înregistrând avansuri anuale situate între 70% şi 181% începând cu anul 2009, iar de la începutul anului s-au apreciat cu 57% pe bursă.

BANCA TRANSILVANIA

Banca Transilvania a reuşit să bată la profit anul acesta marile bănci din sistem, raportând pe primele şase luni un avans de 47% la nivelul profitului net, care a ajuns la 179,6 mil. lei (40,9 mil. euro). Creşterea profitului băncii vine într-un context extrem de nefavorabil la nivelul sectorului, care se confruntă cu cea mai slabă perioadă de la izbucnirea crizei financiare din anul 2008. Acţiunile Băncii Transilvania au revenit pe plus anul acesta, cu un randament de 12,8%, după doi în care s-au aflat mai mult într-un con de umbră.

FONDUL PROPRIETATEA

Fondul Proprietatea a continuat să înregistreze profit în creştere în prima jumătate a acestui an, câştigul net urcând cu 5,7%, până la 573,9 mil. lei (130,7 mil. euro).

Deşi fondul a fost afectat anul acesta de intrarea în insolvenţă a Hidroelecrica, una dintre principalele deţineri ale fondului, care i-au diminuat puternic valoarea activului, investitorii mizează că producătorul de energie va ieşi din insolvenţă cu o profitabilitate în creştere, iar acest lucru va fi benefic şi pentru acţionarii Fondului Proprietatea.

COMPA SIBIU

Producătorul de componente auto şi-a revenit din criză mult mai rapid decât majoritatea companiilor de pe bursă graţie revenirii exporturilor din statele europene şi parteneriatelor pe care Compa le-a dezvoltat în ultimii ani cu jucători de talie internaţională din sectorul auto.

Compania şi-a majorat profitul cu 56% în primele şase luni, iar rezultatele în creştere au atras atenţia investitorilor, care au urcat acţiunile Compa cu aproximativ 20% de la începutul anului. Compania este şi o ţintă de preluare atractivă, dat fiind că este deţinută de salariaţi.

ELECTROMAGNETICA BUCUREŞTI

Trader-ul şi producătorul de energie Electromagnetica Bucureşti (ELMA) a reuşit să-şi majoreze profitul în prima jumătate a anului cu 11,2%, până la 9,1 mil. lei (2,1 mil. euro), în pofida problemelor cu care s-a confruntat în ultima perioadă din cauza forţei majore declarată de Hidroelectrica, principalul său furnizor de energie. Avansul profitului Electromagnetica a venit ca o surpriză, în contextul în care compania şi-a bugetat pentru acest an o înjumătăţire a profitului net.

SIF-URILE

Cele cinci SIF-uri au înregistrat în prima jumătate a acestui an creşteri importante ale profiturilor, situate între 25% şi 577%, în principal ca urmare a vânzării unor participaţii din portofoliu, în contextul în care dividendele pe care le-au încasat de la companiile la care au deţineri au fost tot mai mici.

SIF Moldova s-a remarcat cu un câştig net de 128,8 mil. lei în primele şase luni, de aproape trei ori mai ridicat decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Profiturile SIF-urilor s-ar putea vedea în dividendele acordate acţionarilor anul viitor.