Jean-Claude Juncker, şeful Eurogroup: Grecia nu va ieşi din zona euro
În pofida bombardamentului continuu cu veşti descurajante din Grecia şi de mesaje pesimiste propagate în media, tot mai mulţi economişti cred că viitorul statului elen este totuşi în zona euro. Lor li se adaugă şi lideri europeni grei precum Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup, care a asigurat că Atena ar trebui să-şi încalce toate promisiunile de reformă pentru a fi luat în considerare Grexitul. Însă Grecia se apropie încet, deşi pe ocolite, de cerinţele impuse de creditori, de banii cărora depinde supravieţuirea financiară a ţării.
"Nu se va întâmpla. Poate doar dacă Grecia ar încălca toate cerinţele şi nu ar respecta niciun angajament. În cazul unui astfel de refuz total privind restructurarea bugetului şi reformele structurale se poate lua în considerare problema", a declarat Juncker pentru publicaţia austriacă Tageszeitung, preluată de Thomson Reuters. Şeful Eurogroup, unul dintre cei mai puternici factori de decizie din zona euro, este sigur că Grecia îşi va dubla eforturile pentru a-şi atinge ţintele de reformă.
Iar Atena face eforturi pentru a face pe placul creditorilor. Potrivit unui oficial guvernamental, Grecia a identificat modalităţi de a economisi 10,8 miliarde de euro pentru perioada 2013-2015, sumă apropiată de reducerile de cheltuieli de 11,5 miliarde euro cerute de troica finanţatorilor internaţionali - BCE, CE şi FMI. Succesul acestor eforturi este important pentru o evaluare pozitivă făcută de Troică a progresului Atenei în implementarea reformelor cerute. De nota dată de creditori depinde deblocarea următoarei tranşe, vitale, de 31,5 miliarde euro, a celui de-al doilea bailout destinat Greciei, scrie La Tribune.
Eforturile guvernului îi costă scump pe greci, economiile venind din tăierea pensiilor şi a salariilor angajaţilor de la stat. De asemenea, în sectorul public vor fi efectuate până la 40.000 de disponibilizări.
Germania joacă dur în continuare
În aceste condiţii, pentru a tempera impactul austerităţii asupra unei economii aflate în al cincilea an de recesiune, premierul grec Antonis Samaras va încerca probabil în această săptămână să convingă liderii Germaniei şi Franţei să permită prelungirea cu doi ani a programului de reforme. De altfel, o clauză a celui de-al doilea program de salvare stipulează că perioada de ajustare a deficitului poate fi extinsă dacă recesiunea este mai adâncă decât s-a anticipat. Juncker crede că o astfel de extindere nu este absolut necesară.
Recesiunea acută strică însă planurile Atenei şi ale creditorilor. Astfel, Grecia va trebui probabil să găsească economii suplimentare de 2,5 miliarde euro în următorii doi ani pentru a respecta cerinţele Troicăi, scrie Der Spiegel, care citează un raport interimar al CE, BCE şi FMI. Creşterea deficitului de finanţare ar fi cauzată de întârzierea programului de privatizări şi de recesiune, mai gravă decât s-a anticipat.
Ajutarea Greciei pune în tabere diferite cele mai mari economii ale zonei euro, Germania şi Franţa, potrivit publicaţiei germane Welt am Sonntag. Guvernul german, condus de cancelarul Angela Merkel, respinge ideea unor noi ajutoare sau a unor amânări pentru Atena, pe motiv că mai mult timp înseamnă mai mulţi bani. Poziţia Berlinului este apărată de mai multe state, printre care Finlanda, Estonia şi Slovacia.
Publicaţia elenă Kathimerini notează că prelungirea programului de ajustare, pe de o parte, ar îmbunătăţi dinamicile datoriei şi bugetului elen, iar pe de alta ar oferi lui Merkel mai mult timp pentru a transfera la Bruxelles o parte din suveranitatea statelor din zona euro în schimbul asumării mai multor responsabilităţi pentru sprijinirea ţărilor cu probleme din uniunea monetară. Sprijinul recent arătat de Berlin ideii ca BCE să intervină pe pieţe şi să cumpere obligaţiuni suverane ale ţărilor periferice ar trebui privit în acest context, mai scrie Kathimerini.
În cealaltă tabără, François Hollande, preşedintele Franţei, susţinut de liderii unora dintre statele sudice, este pregătit să permită noi ajutoare pentru Grecia pentru a evita ieşirea acesteia din zona euro.
"Puterea factorului politic nu ar trebui subestimată"
Planurile complexe ale Europei legate de Grecia şi dependenţa acesteia de ajutorul partenerilor europeni determină tot mai mulţi economişti să considere că soarta statului elen stă mai degrabă în interiorul zonei euro decât în afara ei.
Mai multe sondaje de opinie efectuate în ultimele luni de Reuters în rândul economiştilor din întreaga lume sugerează că statutul Greciei de membru al uniunii monetare a devenit mai sigur. Soarta statului elen în zona euro nu mai este o problemă economică, ci una care ţine de voinţa politică fermă atât la Atena, cât şi la Bruxelles.
"Având în vedere presiunea extraordinară exercitată pe Grecia, ca membru al zonei euro, puterea factorului politic nu ar trebui subestimată", a spus Lena Komileva, analistă la GĂ Economics.
În pofida crizei, zona euro pulverizează precedentul record în materie de exporturi
Zona euro a înregistrat în iunie un excedent record al comerţului extern, de 14,9 miliarde euro, cel mai ridicat nivel de după cel puţin 1999, anul formării uniunii monetare. În aceeaşi lună a anului trecut, regiunea a avut un excedent de 200 milioane euro, scrie Le Monde, care citează date ale Eurostat. Analiştii intervievaţi de Dow Jones estimau un excedent comercial de 6,9 miliarde euro, având în vedere că indicatorul s-a situat la 7,1 miliarde euro în luna mai.
Exporturile s-au majorat cu 2,4% în iunie, raportat la luna mai, iar importurile au stagnat. Pentru UE, în iunie, excedentul s-a situat la 400 milioane euro, faţă de un deficit de 15,3 miliarde euro cu un an înainte. Exporturile au avansat cu 2,1%, în timp ce importurile au urcat cu 0,9%.