Cele mai importante şantiere de autostrăzi pe final de vară: ritmul de construcţie a încetinit faţă de lunile de primăvară. GALERIE FOTO

Cele mai importante zece şan­tiere de autostrăzi din ţară au înaintat, în medie, cu circa 5% în perioada 1 iunie - 1 iulie, po­trivit unei analize a ZF pe baza datelor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Deşi luna iunie a adus vreme bună, favorabilă lucrărilor de construcţie, ritmul în care au avansat aceste şantiere s-a redus comparativ cu ultima lună de primăvară, mai. La acea vreme, aceleaşi şantiere înaintau, în medie, cu circa 7%, potrivit calculelor ZF.

Un alt tronson care a înregistrat pro­grese este autostrada Cernavodă-Medgidia, construită de italienii de la Astaldi şi de nemţii de la Max Boegl. Dacă la 1 iunie stadiul fizic de execuţie era de circa 54%, la începutul lunii iulie acesta ajunsese la 62%. Cu o lună înainte, stadiul "sărise" de la 22% la 1 mai la 54% la 1 iunie, deci un avans de 32% într-o lună. Ministerul Transporturilor a deschis pe 19 iulie circulaţia pe acest tron­son la o bandă pe fiecare sens de mers, însă este foarte probabil ca această auto­stra­dă să fie gata mai repede decât se sti­pu­lează în termenul contractual, adică ianuarie 2013.

La polul opus, autostrada Suplacu de Bar­cău-Borş, ultimul tronson din Auto­stra­da Transilvania care va mai fi construit de americanii de la Bechtel, nu a înaintat cu nici măcar un centimetru în perioada analizată. Lucrările pe această vii­toare şosea au mers foarte greu anul acesta, de la începutul lui 2012 înaintând cu nici 1%. CNADNR nu a oferit informaţii privind suma plătită către Bech­tel până la 1 iulie, însă potrivit celor mai recente informaţii, la începutul lunii fe­brua­rie compania de dru­muri achitase 267 mil. euro din contractul total de 527 mil. euro.

Un avans redus a fost înregistrat şi pe tronsonul Nădlac-Arad, lot 1 (22,2 km): doar 0,1% într-o lună de vară, când lucrările ar fi trebuit să înainteze în forţă. La începutul lunii iulie, nici 5 procente din această auto­stradă nu erau gata, deşi teoretic în luna aprilie a anului viitor ar trebui să fie gata.

Ziarul Financiar a demarat în octombrie 2011 o campanie de monitorizare a celor mai importante zece şantiere de auostrăzi din România. Procentele privind stadiile de exe­cuţie nu indică în mod direct câţi kilometri de autostradă sunt gata (cu alte cuvinte, dacă o autostradă de 10 km este finalizată în pro­por­ţie de 50%, nu înseamnă neapărat că 5 km sunt finalizaţi şi pot fi deschişi traficului), însă sunt suficiente pentru a arăta realitatea din teren. Calculul ZF privind avansul mediu al autostrăzilor în cele două perioade este unul simplist şi a fost realizat ca o medie aritmetică pe baza diferenţelor între stadiile de execuţie de la finalul, respectiv începutul perioadelor luate în considerare.

Comisia Europeană a aprobat peste 200 mil. euro pentru autostrada Timişoara-Lugoj şi centura Timişoarei

Comisia Europeană a aprobat la finalul săptămânii trecute finanţarea nerambursabilă din fonduri europene pentru construcţia autostrăzii Timişoara - Lugoj şi a variantei de ocolire a oraşului Timişoara la standard de autostradă, proiecte cu o valoare totală de 248,1 mil. euro. Din valoarea totală eligibilă a cererii de finanţare, de 248,1 mil. euro, cofinanţarea de la Uniunea Europeană prin contribuţia nerambursabilă din Fondul de Coeziune este de 210,9 mil. euro, iar 37,2 mil. euro reprezintă fonduri de la bugetul de stat. Proiectul are ca obiectiv proiectarea, supervizarea şi construcţia unei autostrăzi, de două benzi pe sens între Timişoara şi Lugoj, cu o lungime de 25,6 km, precum şi a unei variante de ocolire a oraşului Timişoara la standard de autostrada în lungime de 9,5 km. Proiectul prevede construcţia a 13 poduri, 19 pasaje, 2 noduri rutiere şi 3 zone de parcare şi servicii. Prin construcţia autostrăzii Timişoara - Lugoj şi a variantei de ocolire a Timişoarei se estimează o reducere a timpului de călătorie la 18,3 minute şi o creştere a vitezei medii de deplasare la 115 km/h.

Autostrada Suplacu de Barcău-Borş

Autostrada Suplacu de Barcău-Borş, construită de americanii de la Bechtel, nu a avansat nici măcar cu un centimetru în luna iunie. Dacă în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012 stadiul fizic avansase cu aproape 8%, până la peste 49%, după lunile de iarnă ritmul a încetinit puternic.

Lucrările pe această autostradă ar urma să fie gata la finalul anului viitor, potrivit celor mai recente informaţii furnizate de CNADNR. În urmă cu câteva luni, instituţia susţinea că în noiembrie 2012 vor fi finalizaţi 18 kilometri din cei 64 ai autostrăzii, urmând ca restul să fie gata în 2013. Bechtel încasase până la 1 februarie circa 267 de milioane de euro pentru autostrada Suplacu de Barcău - Borş, iar CNADNR nu a oferit informaţii privind suma totală plătită către americani până la 1 iulie.

Autostrada Deva-Orăştie

Autostrada Deva - Orăştie a înregistrat unul dintre cele mai puternice avansuri în luna iunie, de peste 7%. Potrivit CNADNR, în luna august a acestui an tronsonul Simeria-Orăştie (aproape 18 kilometri) ar urma să fie pus în circulaţie, iar lucrările pe tronsonul Simeria - Deva (aproape 15 kilometri) ar urma să fie finalizate complet în februarie anul viitor.

Constructorii autostrăzii sunt austriecii de la Strabag şi firma Straco Grup, controlată de fraţii Alexandru şi Traian Horpos.

În prezent se lucrează la terasamente, la 19 din cele 20 de poduri şi pasaje, la podeţele tubulare din beton şi din metal.

Autostrada Cernavodă-Medgidia

Autostrada era pe două treimi construită la începutul lunii iulie, potrivit datelor furnizate de CNADNR. Astfel, în prima lună de vară, acest sector a înaintat cu circa 8%. De altfel, avansul acestui şantier este cel mai spectaculos din ultima perioadă, având în vedere că firmele de construcţii care lucrează pe porţiunea Cernavodă-Medgidia au înaintat cu 32% în luna mai.

Chiar dacă avansul s-a mai domolit, este foarte probabil ca acest tronson să fie gata mai repede decât se estimase, adică ianuarie 2013. Ministerul Transporturilor a deschis pe 19 iulie circulaţia pe acest tronson, însă la o bandă pe fiecare sens de mers. În prezent, se află în curs de finalizare lucrările de terasamente şi la infrastructura viaductelor. Acest tronson s-a aflat în mijlocul unui adevărat scandal anul trecut, când Ministerul Transporturilor a decis să rezilieze contractul cu firma constructoare Colas. Ulterior, construcţia acestui tronson a fost atribuită consorţiului Max Boegl-Astaldi.

Autostrada Bucureşti-Moara Vlăsiei

Lucrările la autostrada Bucureşti - Moara Vlăsiei au avansat cu 1,5% în luna iunie. Pe porţiunea de 6,5 kilometri care se întinde între Capitală şi centura Bucureştiului (în dreptul localităţii Ştefăneştii de Jos), lucrările se află la un stadiu de 8%, similar cu începutul lunii mai. Ceilalţi 13 kilometri dintre centură şi Moara Vlăsiei sunt gata în proporţie de 99%. Pe această autostradă lucrează firmele italieneşti Pizzarotti şi Tirrena Scavi.

De altfel, acest tronson de 13 km a fost deschis circulaţiei pe 19 iulie, însă există restricţii de viteză, neputându-se circula decât cu maximum 100 de kilometri/h. Tronsonul cuprinde 3 poduri, 3 pasaje pe autostradă şi 4 pasaje.

Este singurul sector de autostradă din ţară care are trei benzi pe fiecare sens de mers.

Autostrada Moara Vlăsiei-Ploieşti

Autostrada Moara Vlăsiei - Ploieşti, construită de firmele Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), Euro Construct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu), a avansat în luna iunie cu circa 6%, fiind gata în proporţie de 99%. De altfel, în data de 19 iulie, autostrada a fost deschisă circulaţiei (inclusiv nodul rutier de la Snagov).

Pentru această autostradă, ca şi pentru tronsonul Bucureşti-Moara Vlăsiei, au fost anunţate de-a lungul timpului mai multe termene de finalizare.

Momentan, deşi circulaţia este deschisă pe acest tronson, se circulă cu restricţii de viteză de maximum 100 km/h.

Autostrada Nădlac-Arad, lot 1

Deşi are ca termen estimativ de finalizare luna aprilie a anului viitor, primul lot al autostrăzii Nădlac-Arad (22,2 kilometri) înaintează foarte greu: doar 0,1% în luna iunie, iar stadiul fizic general se ridica la începutul celei de-a doua luni de vară la doar 4,7%. Autostrada este construită de firma Romstrade (controlată de omul de afaceri Nelu Iordache) alături de portughezii de la Monteadriano Engenharia e Construcao.

Până în prezent au fost finalizate activităţile de proiectare, lucrările de deminare, iar în curs de finalizare se află lucrările de arheologie şi cele pregătitoare. Recent, premierul Victor Ponta vorbea chiar de o suspiciune de fraudă în ceea ce priveşte această autostradă.

Autostrada Nădlac-Arad, lot 2

Autostrada Nădlac-Arad este împărţită în două loturi, pe ambele fiind deja deschise şantierele.

Cel de-al doilea lot, cu o lungime de 16,6 kilometri, este construit de austriecii de la Alpine şi este realizat în proporţie de aproape 43,6%, în creştere de la 35,8% la începutul lunii iunie.

Până în prezent au fost finalizate lucrările de proiectare, de deminare, de arheologie.

Au început de asemenea diverse lucrări precum cele de la terasamente sau de la infrastructurile de poduri şi pasaje. Lucrările la podeţele prefabricate din beton sunt realizate în proporţie de 100%, la fel şi decopertarea terenului vegetal în zona nodurilor rutiere.

Autostrada Timişoara-Lugoj, lot 1

Tronsonul de autostradă Timişoara-Lugoj, lotul 1 (9,5 kilometri), ar urma să fie finalizat după 20 august, sau cel puţin constructorul acestei şosele, firma românească Spedition UMB, susţinea acest lucru în urmă cu trei săptămâni. La 1 iulie stadiul fizic de construcţie al tronsonului Timişoara-Lugoj era de circa 48,4%, potrivit datelor CNADNR, însă este foarte posibil ca şoseaua să fie gata mai devreme decât termenul contractual, aprilie 2013, având în vedere că are o lungime destul de mică.

CNADNR a plătit până la 1 iulie circa 15,6 milioane de euro din contractul de circa 50 de milioane de euro pentru această autostradă. CNADNR spune că la 1 iulie se aflau în execuţie lucrările de drum, de poduri şi podeţe, precum şi consolidările.

Autostrada Lugoj-Deva, lot 1

Deşi au primit peste 20% din banii aferenţi contractului, italienii de la Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte d'Acqua şi Cossi Construzioni, care construiesc primul lot al autostrăzii Lugoj-Deva, nu au realizat decât 11,6% din această şosea la 1 iulie.

Autostrada ar urma să fie gata în aprilie 2013, sau cel puţin acesta este termenul contractual. La începutul lunii iulie erau finalizate activităţile de proiectare, de deminare, precum şi organizarea de şantier.

La aceeaşi dată, se aflau în execuţie aprovizionarea cu materiale în baza de producţie, săpăturile de debleuri, umpluturile rambleurilor de la terasamente, lucrările la podeţe, forarea de coloane şi descărcarea arheologică.

Varianta de ocolire a Constanţei

Varianta de ocolire a municipiului Constanţa la standard de autostradă a avansat cu circa 8% în luna iunie.

Centura este construită de spaniolii de la FCC Construccion, în asociere cu italienii de la Astaldi, iar lucrările ar urma să fie finalizate integral la 30 noiembrie, potrivit CNADNR.

Valoarea contractului pentru acest tronson se ridică la peste 100 milioane de euro, iar până acum CNADNR a plătit circa 80 de milioane de euro pentru lucrările realizate pe acest şantier. La 19 iulie a fost deschis circulaţiei un tronson de circa 11 kilometri din această şosea, între nodul rutier de la Ovidiu şi nodul rutier de la intersecţia cu DN 3.

*plăţi realizate până la 1 februarie 2012; CNADNR nu a furnizat valoarea plăţilor realizate către Bechtel pentru acest tronson la 1 iulie 2012.

Notă: sumele au fost transformate din lei în euro la un curs mediu de schimb de 4,3 lei/euro. În cazul unora dintre tronsoane (Cernavodă-Medgidia, Bucureşti-Moara Vlăsiei, Moara Vlăsiei-Ploieşti, centura Constanţei) a fost deschis traficul, dar există restricţii de viteză, pentru că lucrările nu sunt finalizate complet. Avansul actual se referă la progresul în procente al stadiului fizic de execuţie al autostrăzii respective în perioada 1 iunie-1 iulie. Plăţile realizate sunt valabile pentru 1 iulie 2012.

Surse: CNADNR, informaţii ale ZF