Românii ar trebui să cumpere astăzi euro sau să aştepte decizia Curţii Constituţionale?

Cum evoluează cursul de schimb euro/leu luni dimineaţă

Leul a recuperat în ultimele două săptămâni toată pierderea înregistrată în raport cu euro începând de pe 6 iulie când Parlamentul a votat suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, Banca Naţională inversând dintr-o dată trendul de depreciere al leului şi anunţând de la o zi la alta parităţi mai bune. Cât de solidă este însă această nouă tendinţă de revenire a monedei naţionale şi ce impact va avea decizia de mâine a Curţii Constituţionale care este aşteptată să se pronunţe în privinţa validităţii referendumului de suspendare a preşedintelui Băsescu?

Pentru a nu-şi reduce prea mult rezerva valutară, BNR a folosit începând de pe 6 august şi pârghia dobânzilor pentru a ajuta leul, ceea ce ar putea asigura un sprijin solid şi în continuare, însă impactul unui eventual nou şoc pe scena politică nu este de neglijat. Pe de altă parte, leul ar putea fi susţinut de un context regional pozitiv, analiştii străini avansând previziuni de apreciere pentru majoritatea monedelor.

"Estimăm un curs de schimb de 4,55 lei/euro în decembrie, având în vedere că BNR a devenit treptat mai înclinată spre a susţine leul ca urmare a preocupărilor legate de creşterea inflaţiei", scriu într-un raport de vineri analiştii BCR, care după acutizarea crizei politice ridicaseră prognoza de curs pentru finalul anului la 4,60 lei/euro.

Şi totuşi, marţi ar putea veni încă un punct de inflexiune în evoluţia cursului. Decizia Curţii ar putea să aducă clarificarea lucrurilor sau dim­po­­trivă ar putea antrena perpetuarea ten­siu­ni­lor politice, cu efecte negative în lanţ asupra evoluţiei cursului de schimb şi a economiei.

Cei care până pe 6 august s-au grăbit să cum­pere euro speriaţi de previziunile panicarde care au apărut pe piaţă au regretat probabil miş­ca­rea după ce leul şi-a revenit în ultimele săp­tă­mâni, însă pentru persoanele fizice şi firmele mici care au de plătit rate, chirii sau diverse fac­turi în euro urmărirea cursului pentru un mo­ment mai bun devine foarte dificilă.

Săptămâna trecută, sentimentul pozitiv şi sem­nalul de încredere a fost indus şi de comen­ta­riile FMI, potrivit cărora leul este uşor sub­evaluat. Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI, a afir­mat la finalul celei de-a cincea evaluări că leul are un mic spaţiu de apreciere după ce si­tuaţia va reveni la normal, iar rata de schimb este aproape de nivelul de echilibru, având în ve­dere fundamentele economice. Dacă vor per­sista presiunile pe cursul de schimb, FMI a sugerat să fie întărită politica monetară.

Vlad Muscalu, analist la ING Bank - una dintre băn­cile cu cele mai pesimiste ana­lize în pri­vinţa leului - con­sideră că re­centul "raliu" de apreciere al monedei naţio­na­le dă semne de oboseală, având în vedere că vi­neri leul nu a mai înregistrat progre­se sem­ni­ficative. Aceasta în condiţiile în care şi do­bân­zile de pe piaţa monetară au scăzut brusc, chiar cu un punct pentru scadenţele scurte şi au tins să revină sub pragul de 6% depăşit săptămâna trecută.

Nici Raiffeisen Bank nu se aşteaptă ca ac­tualul trend de apreciere a leului să continue în perioada următoare, considerând că şan­sele ca presiunile de depreciere să se men­ţină sunt mai mari decât cele de întărire a mo­ne­dei na­ţionale având în vedere incertitudinea care ar urma să persiste.

O continuare a deprecierii leului ar mări factura populaţiei şi companiilor cu credite în valută, ar amplifica presiunea pe bilanţurile băn­cilor, ar eroda profiturile companiilor de pe bur­să care se finanţează în valută şi ar scum­pi importurile. Veniturile disponibile ale româ­ni­lor ar scădea, cu consecinţe negative asupra consu­mului, dar şi asupra încasărilor bugetare din TVA şi accize, precum şi asupra economiei.

Tendinţa de apreciere a monedei naţionale de săptămâna trecută vine după ce în luna iulie, în urma declanşării procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, leul s-a depreciat puternic faţă de euro. Pe fon­dul acutizării tensiu­nilor politice interne şi a stării de incer­ti­tudine, cursul de schimb a atins în 3 august un ma­xim istoric de 4,6481 lei/euro.

Deprecierea maximă a leului faţă de finele lunii iunie a fost de circa 4,5%, iar comparativ cu sfârşitul anului trecut pierderea a fost de circa 7,5%, mărind factura celor trei milioane de români şi 150.000 de companii care au credite în valută şi pentru care la orice creştere a cursului trebuie să facă rost de mai mulţi bani.

Un român care are de plătit o rată de 300 de euro la bancă şi a cumpărat valuta vineri 17 august a plătit cu 50 de lei mai puţin decât dacă ar fi cumpărat euro în data de 3 august, când a fost atins un maxim istoric al cursului.

Dacă pe parcursul lunii iulie BNR a inter­ve­nit din când în când pentru a calma volatilitatea ex­cesivă, în ultimele săptămâni banca centrală a în­cercat să limiteze depre­cierea leului prin înăs­pri­rea controlului asupra lichidităţii.

În ultimele do­uă săptămâni, BNR a redus succesiv volumul li­chidităţilor injectate prin operaţiuni repo mai întâi la 6 şi apoi la 5 mld. lei, faţă de 11-12 mld. lei în lunile precedente. Leul a beneficiat parţial de decizia BNR de pla­fonare a împrumuturilor, în timp ce do­bânzile de pe piaţa monetară şi randa­men­tele la titluri de stat au crescut.

În această perioadă, analiştii străini au avut comentarii destul de rezervate legate de evo­luţia cotaţiilor, prognozele pentru pe­rioa­da următoare in­dicând că evoluţia cursului de schimb este determinată în special de tensiunile politice, şi nu de fundamentele economice. Prognozele analiştilor străini au indicat, totuşi, aşteptări de apreciere spre un curs de 4,5 lei/euro în septembrie şi 4,4 lei/euro pentru sfârşitul anului.

Barclays, una dintre cele mai mari bănci după active, anticipa, în cel mai recent raport privind pieţele emergente, un curs de 4,52 lei/euro pentru septembrie, iar prognoza pe şase luni şi un an este de 4,4 lei/euro. Şi banca franceză Société Générale vedea la începutul lunii august un curs de 4,55 lei/euro pentru septembrie şi 4,44 lei/euro pentru decembrie 2012. Erste Bank şi-a îmbunătăţit prognoza de curs pentru sfârşitul anului de la 4,6 lei/euro la 4,55 lei/euro.

BNP Paribas consideră că investitorii care au vândut active româneşti în contextul crizei politice din luna iulie vor reveni pe piaţă deoarece riscul asociat obligaţiunilor guvernamentale va fi redus de sprijinul acordat ţării de FMI.

"Comentariile FMI privind subevaluarea leului au ajutat în mod special la restaurarea încrederii în active denominate în moneda românească. Rezultatul evaluării FMI ar trebui să reprezinte un stimulent semnificativ pentru investitorii care au devenit îngrijoraţi de perspectiva datoriilor României în urma turbulenţelor de pe scena politică", a afirmat Bartosz Pawlowski de la BNP Paribas Londra, strateg-şef pentru regiune, citat de Bloomberg.