Finanţele au respins ofertele băncilor pentru certificatele la un an

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins toate ofertele primite de la băncile comerciale pentru certificatele cu scadenţa la un an, considerând că randamentul cerut de acestea este prea mare.

Ofertele băncilor au cumulat 864,2 milioane lei, iar valoarea indicativă era de 500 milioane lei.

Dealerii se aşteptau ca băncile să ceară un randament de circa 6,1% pentru astfel de titluri, apropiat de cel de pe piaţa secundară, în creştere semnificativă faţă de cel plătit la operaţiunea de la începutul lunii pentru aceeaşi scadenţă, de 5,66%.

Randamentele au crescut vizibi pe piaţă, după ce Trezoreria a acceptat să plătească, săptămâna trecută, un randament maxim de 6,15% prin certificate la opt luni. Totodată, costurile au fost împinse în sus şi ca urmare a deciziilor BNR de a plafona împrumuturile la operaţiunea repo.

Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru august vânzarea de titluri de stat pe piaţa internă de 2,5 miliarde de lei, cea mai mare parte din sumă fiind planificată să fie atrasă prin certificate de trezorerie.

În iulie Finanţele au programat împrumuturi de 2,25 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat pe piaţa internă, însă au atras doar 1,57 miliarde lei, în condiţiile în care randamentele cerute au crescut, ca urmare a situaţiei încordate de pe pieţele financiare europene, a structurii lichidităţilor din sistemul bancar şi tensiunilor politice din România.

Ministerul Finanţelor a atras în acest an 38,93 miliarde lei pe piaţa locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.