Ion, RAM: Evoluţia cursului de schimb va influenţa comportamentul investitorilor până la finalul anului

Mihail Ion, preşedintele societăţii de administrare Raiffeisen Asset Management (RAM), cel mai mare administrator de fonduri de investiţii de pe piaţa locală, se aşteaptă ca investitorii să decidă în funcţie de evoluţia cursului de schimb în ce fonduri de investiţii să îşi plaseze economiile în cea de-a doua jumătate a anului.

Fondurile denominate în valute au intrat în lumina re­flec­toarelor după ce în iulie leul s-a depreciat pu­ternic în raport cu euro şi dolarul american, iar românii au devenit tot mai atenţi la fluctuaţiile cursului valutar.

Jumătate din intrările nete totale de 136 milioane de lei raportate de fondurile mutuale în iulie au fost atrase de fondurile denominate în euro şi dolari, care au profitat din plin de avan­tajele aduse de un leu slab. În iulie, lună marcată de instabilitate politică şi de organizarea referendumului de demi­tere a preşedintelui Traian Bă­sescu, dar şi de incertitudinile privind situaţia din zona euro, leul a urcat până la un maxim de 4,6397 în raport cu euro şi până la un maxim 3,8343 în raport cu dolarul american, ambele valori fiind atinse pe 24 iulie. Leul s-a depreciat cu 2,7% în raport cu euro în luna iulie şi cu 5,3% în raportul cu dolarul american.

Prin intervenţiile Băncii Naţionale din această lună, moneda naţională a mai recuperat din depreciere până la 4,4939 lei pentru un euro afişat la 20 august şi 3,6404 lei pentru un dolar american, însă comparativ cu începutul anului deprecierea rămâne ridicată. În 2012, euro s-a apreciat în raport cu leul cu 4%, iar dolarul american a crescut cu 9%. Astfel că deşi randamentele aduse de fondurile denominate în valută nu depăşesc 3% în acest an, atunci când profiturile sunt convertite în lei performaneţele cresc ajutate de rata de depreciere.

Raiffeisen Asset Management se numără printre administratorii care au pariat pe apetitul ridicat al românilor pentru economisirea în valută. Cele două fonduri denominate în valută ale Raiffeisen, EuroPlus şi DolarPlus, au atras în luna iulie intrări nete cumulate de 61 de milioane de lei, jumătate din totalul de 136 de milioane de lei atrase de întreaga piaţă.

"Mare parte din investitorii care au ales fondurile denominate în valută au vrut să îşi protejeze economiile de deprecierea leului, însă au existat şi persoane care au preferat aceste fonduri pentru a câştiga din aprecierea valu­telor", a spus Mihail Ion, preşe­dintele societăţii de administrare Raiffeisen Asset Management, cu active în ges­tiune de 3,4 miliarde de lei. Societatea este cel mai mare administrator de fonduri de investiţii, cu o cotă de piaţă de 21,38% la finalul lunii iulie.

Fondul deschis EuroPlus investeşte în depozite bancare şi titluri de stat de­no­minate în lei şi în euro şi a obţinut un randament în euro de 6,1% în ultimele 12 luni (31 iulie 2011-31 iulie 2012). Cal­culat în lei, randamentul este de 13,86%. Fondul închis Raiffeisen Do­lar Plus investeşte în depozite şi titluri de stat denominate în lei şi euro, expu­ne­rea pe dolarul american fiind obţinută de administrator prin hedging valutar. Ran­da­mentul fondului pe ultimele 12 luni este de 3,1%, însă câştigul urcă până la 28,57% atunci când este ra­portat în lei.

"Şi în luna august am înregistrat intrări semnificative de bani în fondurile în valută şi mă aştept ca până la sfârşitul anului evoluţia cursului de schimb să influenţeze comportamentul investi­to­rilor. Problemele din zona euro nu şi-au găsit încă rezolvare astfel că mă aştept să existe volatilitate pe cursul euro/ dolar. Evoluţia cursului de schimb leu/ euro va depinde de cât de credibile vor fi măsurile de redresare economică, dar şi de temperatura mediului politic", a continuat Ion.

Prin fondurile mutuale pe care le administrează, Raiffeisen Asset Management este printre cei mai mari investitori instituţionali în titluri de stat şi depozite bancare. La finalul lunii iulie, fondurile Raiffeisen avea plasamente în depozite bancare de peste 1,4 miliarde de lei, în timp ce plasamentele în titluri de stat urcau până la un miliard de lei.

Dacă în prima jumătate a anului piaţa instrumentelor cu venit fix a fost marcată de o scădere a randamentelor la titlurile de stat şi a dobânzilor bancare, pentru cea de-a doua jumătate administratorul se aşteaptă la o inversare a acestei tendinţe.

"Deja vedem dobânzi mai mari pe piaţa interbancară, iar investitorii cer randamente mai mari pentru a cumpăra titluri emise de statul român. Mă aştept ca în cea de-a doua jumătate a anului să asistăm la o creştere a dobânzilor bancare, ce nu se va traduce neapărat prin dobânzi mari mari la depozite plătite de băncile comerciale şi la o creştere a randamentelor la titlurile de stat", a explicat administratorul.

Pe de altă parte, o presiune suplimentară pe investitori va veni din partea inflaţiei. Managerul se aşteaptă ca inflaţia să crească în trimestrul al patrulea ca efect al secetei din această vară care va cauza o creştere a preţurilor la alimente, dar şi ca efect al majorării preţului la gazele naturale. Rata anuală a inflaţie a fost de 3% în iulie, cel mai ridicat nivel raportat în acest an.

La începutul lunii august Banca Naţională a anunţat că menţine prognoza pentru inflaţie la final de an, de 3,2% în acest an şi de 3% în 2013.