Creditul privat creşte anemic: doar firmele care pariază pe lei mai împrumută bani de la bănci
Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor a ajuns la aproape 232 miliarde de lei (50,7 mld. euro) la finalul lunii iulie, fiind în creştere cu 2% în termeni nominali faţă de luna anterioară, potrivit datelor BNR.
Excluzând efectul inflaţiei şi al cursului de schimb, creditul privat a stagnat în condiţiile în care doar finanţările în lei acordate companiilor au înregistrat o creştere reală.
Creditul în lei a urcat la peste 83 mld. lei luna trecută, creşterea nominală faţă de luna iunie fiind de numai 1%, în condiţiile în care bancherii abia reuşesc să vândă împrumuturi noi cât să acopere rambursările. Cei mai mulţi bani au mers la companii, care au ajuns la un volum total al finanţărilor în lei de 49 mld. lei, cu 900 mil. lei peste nivelul din luna iunie.
Finanţările în lei acordate companiilor sunt cu aproape 10% peste nivelul din luna iulie 2011, ritmul de creştere fiind astfel de trei ori peste rata inflaţiei. În schimb, împrumuturile în lei ale persoanelor fizice au stagnat faţă de iunie, iar comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut au scăzut cu 3%. Creditele de retail în lei depăşeau 34 miliarde de lei la finalul lunii trecute.
Bancherii notează începând de anul trecut o revenire a cererii de credite din partea companiilor, dar se plâng de lipsa cererii din partea clienţilor individuali. Pe de altă parte şi băncile rămân reticente în a finanţa persoanele fizice, creditele acordate acestora scăzând constant cu excepţia împrumuturilor pentru achiziţia de locuinţe, susţinute de programul "Prima casă".
Subţierea bilanţurilor de retail pune presiune suplimentară pe bănci, având în vedere că acestea se confruntă în paralel şi cu o deteriorare a portofoliilor, mulţi clienţi nereuşind să-şi plătească la timp ratele din cauza condiţiilor dificile din economie.
"Este posibil ca activele sistemului bancar să continue să se deterioreze pentru că, deşi economia a înregistrat un avans anul trecut, piaţa forţei de muncă continuă să fie într-o situaţie dificilă având în vedere că rata şomajului a revenit aproape de nivelul maxim din ultimii ani", comentează Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank.
Cererea de credite din partea populaţiei a rămas scăzută în ciuda faptului că unele bănci au lansat campanii agresive de promovare a împrumuturilor de consum în primăvară. Scăderea dobânzilor nu a ţinut însă ritmul cu scăderea inflaţiei, astfel că în multe cazuri ratele reale s-au majorat, ceea ce a descurajat într-o anumită măsură potenţialii clienţi. Mai mult, dobânzile au început să crească în ultimele două luni în condiţiile în care băncile se finanţează la rândul lor mai scump ca urmare a scăderii lichidităţii din piaţă.
Evoluţia anemică din ultimele luni a creditului privat se datorează în mare măsură cererii mai scăzute pentru finanţări în valută ca urmare a deprecierii abrupte a cursului de schimb şi a restricţiilor impuse de BNR la vânzarea de împrumuturi în valută către populaţie. Populaţia şi firmele aveau la finalul lunii iulie credite în valută de echivalentul a 32,5 mld. euro, nivel mai scăzut cu 300 mil. euro faţă de vârful atins în primăvară.
Şi creditul acordat statului a scăzut în luna iulie cu 2,2% şi a ajuns sub pragul de 79 mil. lei (circa 17 mil. euro). Ministerul de Finanţe a împrumutat mai puţini bani în condiţiile în care dobânzile cerute de bănci au crescut constant, statul încercând să demonstreze că nu se află sub presiune şi nu este dispus să se împrumute la orice cost. Săptămâna trecută, Finanţele au respins ambele licitaţii organizate pentru vânzarea de titluri de stat.
"Apetitul invesitorilor pentru cumpărarea de titluri de stat a fost foarte scăzut în contextul în care ratele dobânzilor pe piaţa interbancară au continuat să crească. Conform calculelor noastre, luna august va fi a patra lună consecutivă în care statul împrumută mai puţini bani decât sumele necesare rambursării sumelor ajunse la scadenţă", afirmă analiştii Raiffeisen.
Depozitele atrase de bănci de la populaţie şi companii au crescut cu 1,9% în termeni nominali în luna iulie, până la aproape 195 mld. lei (42,7 mld. euro). Depozitele în lei au avut o creştere anemică, în timp ce economiile în valută au urcat cu echivalentul a 200 mil. euro, mişcare încurajată de aprecierea monedei europene în faţa leului.