Ce a mai rămas din şantierul naval şi combinatul chimic din Drobeta-Turnu Severin

Ziarul Financiar continuă seria de articole "Angajatorii României la raport". În condiţiile în care fiecare loc de muncă nou creat înseamnă aur pentru economie, Ziarul Financiar caută să răspundă la întrebarea - cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare judeţ, ce le-ar fi necesar să îşi mărească numărul de angajaţi şi cum pot fi impulsionate întreprinderile care caută oameni specializaţi şi nu pentru salarii minime pe economie. Radiografia celor mai mari angajatori judeţ cu judeţ va răspunde la întrebarea: cum pot fi create locuri de muncă bine plătite.

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN), C&C MH Confort, Severnav, Alpha Construct Sistem şi Hidroserv Porţile de Fier sunt companiile ce domină piaţa muncii din judeţul Mehedinţi. Împreună, la finalul anului 2011 acestea aveau circa 6.230 de angajaţi, adică 15,6% din numărul total de aproape 39.850 de salariaţi la nivel de judeţ, arată calculele ZF, pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS) şi Ministerul de Finanţe.

Trei dintre cei mai mari angajatori din judeţ activează în construcţii, sector care de altfel a înregistrat anul trecut împreună cu sectorul industrial printre cei mai mulţi salariaţi la nivel local - peste 15.800 de persoane. Numărul total de salariaţi din Mehedinţi reprezintă circa 15% din cei circa 254.000 de locuitori recenzaţi până la finalul anului 2011, potrivit ultimelor date ale ZF.

"Având în vedere că judeţul se află pe unul dintre locurile fruntaşe în ceea ce pri­veşte rata şomajului, se poate spune că Mehedinţi abundă în forţă de muncă. Însă acest lucru nu face recrutarea mai uşoară. Atitudinea potenţialilor angajaţi nu este adaptată pieţei muncii actuale, aceştia având competenţe transversale slab dezvoltate şi capacitate slabă de adaptare la sarcini de muncă noi", spune Radu Mălin Opriţa, ma­naging partner în cadrul firmei de recrutare din Mehedinţi Psiho-Expert. Potrivit acestuia, numărul mare de şomeri facilitează procesul de recrutare, în special pentru firmele de construcţii, care aleg să preia "frâiele" selecţiei candidaţilor tocmai pentru că majoritatea locurilor de muncă oferite de acestea vizează candidaţii necalificaţi. Rata şomajului înregistrată anul trecut în Mehedinţi era de 9,09%, de aproape două ori mai mare decât cea de la nivel naţional.

Într-un context favorabil pentru industria constructoare, companiile C&C MH Confort, Severnav şi Alpha Construct Sistem au încheiat anul 2011 cu un efectiv total al numărului mediu de angajaţi de aproape 1.900 de persoane.

La polul opus, sectoare-che­ie ale economiei oricărui judeţ precum agri­cultura şi serviciile conexe au înregistrat în 2011 cel mai mic număr de salariaţi din judeţul Mehedinţi - circa 1.100 de persoane.

Deşi topul celor mai mari angajatori este dominat de companii care fie au activat încă de la înfiinţare în sectorul de construcţii, fie şi-au reorientat activitatea către acest domeniu, an­ga­jatorul care a creat cele mai multe locuri de mun­că este o societate deţinută exclusiv de sta­tul român, cu activităţi în sectorul de producţie.

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN), cel mai mare angajator din Mehedinţi, a fost fondată în anul 1998 sub autoritatea Ministerului Economiei, în urma reorganizării Regiei Autonome de Electricitate (Renel), înfiinţată în anul 1990. Activitatea sa principală se concentrează pe producţia de apă grea (folosită în activitatea anumitor reactoare nucleare) şi de energie electrică şi termică prin cele două sucursale Romag Prod şi Romag Termo.

De-a lungul timpului, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare a "reuşit" să adune datorii istorice, pentru care în anul 2009 Ministerul Economiei a hotărât acordarea a 218 milioane de lei (adică 51,4 mil. euro) în vederea achitării acestora şi a obligaţiilor comerciale faţă de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.

La doi ani de la publicarea acestor informaţii, preşedintele companiei Adrian Olaru, numit în funcţie în anul 2009, a anunţat odată cu demisia sa achitarea tuturor datoriilor către bugetul de stat.

Cu toate acestea, reprezentanţi ai presei locale spun că RAAN nu este nici pe departe o companie ocolită de datorii. "În prezent, RAAN are datorii uriaşe, de circa 700 de miliarde de lei vechi (adică 15, 6 mi­lioane de euro - n. red.) şi se vehiculează informaţia potrivit căreia de la 1 ianuarie 2013 aceasta ar putea închide sucursala de producţie a apei grele Romag-Prod. De altfel, nici soarta termocentralei Romag Termo (termocentrala de lângă Halânga) nu pare fericită, aceasta având probleme serioase de mediu, pe care nu a reuşit să le rezolve încă din anul 2008", spune Corina Macavei, redactor-şef adjunct al ziarului local "Informaţia de Severin".

Cu toate acestea, situaţia de la RAAN, regia care a restructurat aproape 700 de angajaţi din 2000 şi până anul trecut, pare a fi o rutină a ultimilor 15 ani, nicidecum o situaţie critică, din spusele lui Constantin Lăpădat, fost director al CRPC (Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine). "Cred că RAAN este imună deja la aceste probleme care tot apar şi reapar. De 15 ani compania încearcă să se menţină pe linia de plutire sau să se stabilizeze în vreun fel, însă fără prea mare succes", precizează acesta. Totuşi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare se află pe primul loc şi în topul celor mai mari companii din judeţul Mehedinţi, luând în considerare cifra de afaceri înregistrată de companie la sfârşitul anului 2011 - aproximativ 169 de milioane de euro.

"Deşi nu consider că încetarea activităţii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare este iminentă, pentru o economie direct pro­ductivă de până în 10.000 de persoane, întreruperea activităţii a celui mai mare contribuitor ar însemna intrarea în insolvenţă a întregului judeţ", spune Contantin Lăpădat.

Rând pe rând, marile unităţi economice din Mehedinţi şi-au închis porţile după 1990

Dacă la sfârşitul anului 2011 doar unul dintre cei mai mari angajatori din judeţul Mehedinţi avea activităţi de producţie efectivă, în urmă cu mai mult de 20 de ani economia locală se baza în mare parte pe activitatea unor companii cu experienţă de zeci şi sute de ani în acest sector.

Nume precum "Cerna" (fabrică de bomboane înfiinţată în anul 1902), fabrica de tăbăcărie a fraţilor Daminoff, înregistrată în anul 1906 (care producea 100 de tone de talpă şi 20 de tone de piele de vacă sau viţel), Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL) sau Combinatul de Celuloză şi Hârtie (CCH), ambele înfiinţate după anii '60, sunt doar câteva dintre companiile care şi-au închis porţile sau şi-au schimbat domeniul principal de activitate după 1990.

Spre exemplu, fostul Combinat de Celuloză şi Hârtie, redenumit ulterior Celrom, a fost cea mai mare fabrică de carton ondulat din Oltenia. Aceasta a fost nevoită să pună lacăt porţilor spre sfârşitul anului 2008, după acumularea unor datorii de peste 16 milioane de euro către diverşi furnizori, lăsând aproximativ 800 de oameni fără locuri de muncă, scria presa din Oltenia în urmă cu o lună.

În martie anul trecut CCH a fost preluat de compania Unicons S.A. din Drobeta-Turnu Severin, deţinută de omul de afaceri Constantin Isvoranu, acţionarul majoritar al celui de-al pa­trulea mare angajator din judeţul Mehedinţi - Alpha Construct Sistem. Costul total al acestei tranzacţii a fost de circa 10 milioane de euro.

Pe locul doi în topul celor mai mari angajatori din judeţul Mehedinţi se află C&C MH Confort, una din cele 17 companii ale grupului de firme Izometal Confort, deţinut de omul de afaceri timişorean Georgică Cornu.

C&C MH Confort activează preponderent în industria constructoare a clădirilor, reţelelor de apă şi canalizare, precum şi a drumurilor publice. Pachetul majoritar al companiei este deţinut de Georgică Cornu (66,7%), restul acţiunilor revenind în proporţie de 28,3% lui Caraiman Nicu şi 5% firmei Conar SA (şi ea parte a grupului Izometal Confort). C&C MH Confort este firma de construcţii cu cea mai mare cifră de afaceri înregistrată la sfârşitul anului 2011 - aproape 35 de milioane de euro, care în ultimii patru ani a reuşit să crească numărul mediu al salariaţilor cu peste 100 de persoane.

Cel de-al treilea mare angajator din Mehedinţi este şantierul naval Severnav, înfiinţat de austrieci în anul 1852 exclusiv pentru repararea navelor maritime. După anul 1893 acesta a fost preluat de statul român, care deţine în prezent pachetul majoritar de acţiuni (adică 39,1%) prin Fondul Proprietatea. Restul acţiunilor revenindu-i în proporţie de 29% şi 21% grupului Inter­national Railway Services, controlat de omul de afaceri Cristian Burci şi companiei Investment Group.

Deşi este una dintre companiile cu cei mai mulţi angajaţi din judeţul Mehedinţi, Severnav este angajatorul care a făcut cele mai multe restructurări de personal în ultimii unsprezece ani, mare parte şi din cauza diminuării comenzilor. Prin procesul continuu de reor­ganizare a personalului, care a început încă din anul 2000, Severnav a dat afară peste 70% din cei aproape 2.370 de salariaţi, lucru ce a dus la îngreunarea plasării foştilor angajaţi ai companiei pe piaţa muncii din judeţ.

"Cei mai mulţi candidaţi din baza noastră de date sunt foşti angajaţi ai companiilor Severnav şi Meva (producător de vagoane de marfă, care a intrat în insolvenţă în urmă cu doi ani - n. red.). Din păcate, aceştia sunt şi cel mai greu de plasat, pentru că nu există cerere pentru această specializare la nivelul judeţului în acest moment", explică Radu Opriţa. Cu toate acestea, Corina Macavei spune că, în ciuda crizei care a obligat compania să facă restructurări masive, cei mai buni specialişti care au lucrat în cadrul companiei au reuşit să îşi găsească un loc de muncă la şantierul naval de peste Dunăre, la Kladovo-Serbia, unde primesc un salariu net lunar de circa 400 de euro, cu aproximativ 100 de euro mai mult decât media salarială pe economie de la nivelul judeţului Mehedinţi. La sfârşitul anului trecut Severnav a înregistrat o cifră de afaceri de 28 de milioane de euro.

Economia judeţului Mehedinţi este "la pământ"

În ceea ce priveşte modul în care s-a dezvoltat economia din judeţul Mehedinţi de-a lungul anilor, părerile sunt împărţite. Dacă specialiştii în recrutare spun că aceasta a crescut considerabil datorită investiţiilor în infra­structura judeţului şi venirii pe piaţă a unor retaileri precum Auchan, Cora, Careforur, Penny Market sau Profi, reprezentanţi ai presei locale consideră că economia din Mehedinţi este "la pământ" şi că una din cheile pentru a atrage mari investitori este crearea unei serii de facilităţi fiscale şi a unui parc industrial.

"La ora actuală, în Mehedinţi nu există niciun parc industrial, deşi în fiecare campanie electorală această investiţie este adusă în discuţie. De asemenea, un proiect de anvergură care urma să fie pus în practică de Consiliul Judeţean consta în introducerea unui circuit turistic al insulei Şimian de pe Dunăre, dar a devenit un proiect mort. Spun asta pentru că singurele preocupări ale actualului preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi au fost schimbarea directorilor serviciilor decon­centrate şi scoaterea unui procent foarte mare de prezenţă la referendum", adaugă redac­torul-şef.

Unul dintre punctele forte ale judeţului, recunoscute de altfel şi de reprezentanţi ai autorităţilor locale, stă în atragerea de fonduri europene pentru infrastructură, care a dus la "boom-ul" firmelor de construcţii existente pe piaţa din Mehedinţi.

"Explozia de firme de construcţii din ultima vreme poate fi explicată de numeroasele lucrări de modernizare a infrastructurii oraşului Drobeta Turnu Severin (asfaltare, gaz şi canalizare), dar şi de reabilitarea unor obiective istorice ca Muzeul şi Palatul de Cultură, pentru care au fost accesate fonduri europene", spune Opriţa, subliniind lipsa de contracte din viitorul apropiat pentru firmele de construcţii, având în vedere stadiul de finalizare avansat în care se află lucrările.

Chiar şi Constantin Lăpădat confirmă viitorul incert pentru industria constructoare din cauza rectificărilor bugetare anunţate în urmă cu câteva zile.

"Avem într-adevăr infrastructură, din acest punct de vedere stăm foarte bine, dar ce folos dacă nu avem investitori care să o poată utiliza? În plus, în viitor nu văd să se mai deruleze proiecte noi de construcţii, pentru că nu vor mai avea susţinere financiară şi automat nici locuri de muncă nu vor mai fi", adaugă el.

Pe locul patru în topul celor mai mari angajatori din judeţul Mehedinţi se află compania Alpha Construct Sistem controlată de afaceristul Constantin Isvoranu, care deţine 99,99% din acţiunile firmei. Cu o cifră de afaceri de 27,5 milioane de euro pentru anul 2011, Alpha Construct Sistem este una dintre companiile care a reuşit să facă cele mai multe angajări în ultimii patru ani de zile, crescând numărul mediu al salariaţilor cu peste 230 de persoane în 2011 faţă de anul 2008, ajungând la peste 580 de angajaţi.

Potrivit informaţiilor din presa locală Constantin Isvoranu ar fi unul dintre constructorii care au obţinut de-alungul timpului contracte facile în judeţul Mehedinţi, acesta recunoscând de altfel contribuţia financiară în campaniile electorale ale partidului PDL, unul dintre apropiaţii lui fiind chiar Mihai Stănişoară, fost ministru al Apărării.

Dacă până anul trecut Alpha Sistem Construct avea ca activitate principală transportul suburban, urban şi metropolitan de călători, din anul 2011 compania s-a axat preponderent pe construcţia de drumuri, autostrăzi sau construcţii civile şi industriale, spune managerul firmei de recrutare Expert-Pisho.

Pe poziţia a cincea în topul celor mai mari angajatori din Mehedinţi se situează compania cu capital de stat Hidroserv Porţile de Fier. Aceasta a fost înfiinţată în anul 1972, odată cu începerea lucrărilor de reparaţii la primul agregat al Hidrocentralei Porţile de Fier I. Hidroserv Porţile de Fier este controlată în totalitate de Hidroelectrica, principala sa activitate constând în repararea şi întreţinerea hidroagregatelor, precum şi a instalaţiilor hidromecanice şi electrice. Principalul său client este chiar unicul acţionar Hidroelectrica.

În timp ce celelalte companii de stat din topul celor mai mari angajatori au făcut restructurări masive de personal Hidroserv Porţile de Fier este singura societate a statului care a reuşit să îşi crească numărul mediu de salariaţi în ultimii patru anii. Astfel, dacă în anul 2008 aceasta avea aproape 520 de salariaţi, la finalul anului 2011 compania a înregistrat un număr mediu de angajaţi de peste 580 de persoane şi o cifră de afaceri de 22, 4 milioane de euro.

"Cred că potenţialul de investiţii pentru judeţul Mehedinţi este foarte mare şi asta datorită poziţiei lui (pe malul Dunării - cu acces la transportul naval şi aproape de graniţele cu Serbia şi Bulgaria). De asemenea, există vechile parcuri industriale care pot fi preluate ieftin de un potenţial investitor pentru ca potenţialul turistic aproape deloc valorificat în prezent să ia amploare", precizează managing partenerul firmei de recrutare Psiho-Expert.

În topul celor mai mari angajatori din judeţul Mehedinţi au fost incluse doar companiile care şi-au depus informaţiile fiscale şi bilanţul pentru anul 2011 la Ministerul de Finanţe.