BCR a revizuit în scădere prognoza de creştere a PIB în acest an, la 0,7%, şi 2013, la 1,9%

Analiştii BCR au revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru acest an, la 0,7%, de la 1,2% iniţial, în principal din cauza producţiei agricole sub aşteptări, iar pentru anul următor estimarea a fost redusă de la 2,9% la 1,9%, pe fondul incertitudinilor din zona euro.

"Dacă România ar fi avut o evoluţie normală în agricultură în acest an am fi putut avea o creştere economică de circa 1,1%. Aşa avem o estimare de creştere economică de 0,7%, care încorporează şi efectele unei uşoare recesiuni în zona euro", a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Eugen Şinca, analist al BCR.

El a arătat că şi această estimare este foarte bună pentru România faţă de zona euro, care va încheia acest an cu o scădere economică de 0,2%.

La rândul său, noul economist-şef al BCR, Lucian Anghel, a menţionat că România a avut o evoluţie mult mai bună în trimestrul al doilea decât alte ţări.

"Dacă ne uităm la creşterea economică din trimestrul al doilea faţă de primul trimestru, suntem în primul eşalon al ţărilor din zona euro la creşterea economică şi ne păstrăm acel ecart de un punct procentual faţă de zona euro. Puţine ţări vor avea o creştere de peste 0%", a arătat Anghel.

Produsul Intern Brut a urcat în trimestrul al doilea, faţă de primele trei luni ale anului, cu 0,5%, după două trimestre consecutive de scădere. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2011, PIB a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi cu 1,7% pe seria ajustată sezonier. În primul semestru, PIB a crescut comparativ cu semestrul I 2011 cu 0,8% pe serie brută şi cu 1,4% pe serie ajustată sezonier potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

La mijlocul lunii august, şeful misiunii FMI în România a anunţat că instituţia financiară a revizuit semnificativ prognoza de creştere economică a României pentru acest an, de la 1,5% la 0,9%, însă anticipează un avans real al PIB mult mai consistent în 2013, de 3%. Guvernul prognozează un avans al PIB de 1,2% în acest an, în scădere de la 1,5%, proiecţia iniţială.

Şinca a arătat că zona euro rămâne sub criza datoriilor suverane, ceea ce va afecta România pe canalul exporturilor, întrucât circa 50% din exporturi sunt către ţările din zona euro, şi pe canalul investiţiilor străine directe, 80% dintre acestea provenind din aceste ţări.

"Credem că avansul economiei din România va fi sprijinul dat de consumul gospodăriilor populaţiei, pe fondul majorărilor salariale cu 8% din luna iunie şi 7,4% în decembrie, la care se adaugă decizia Guvernului de a plăti contribuţiile de asigurări de sănătate pentru pensionari", a spus Şinca.

El a arătat că este vorba de consumul în comerţul de retail şi pe segmentul serviciilor prestate de companii atât persoanelor fizice, cât şi altor companii.

Şinca a precizat că România ar trebui să menţină un ritm ridicat de investiţii în infrastructură, fiind esenţial să revină cu proiecte majore în acest domeniu şi să puncteze astfel pe plan extern în ochii investitorilor internaţionali.

Aceste proiecte ar putea include privatizări, dezvoltarea infrastructurii prin parteneriat public-privat, precum şi o posibilă emitere de eurobonduri.

"Recentele turbulenţe politice interne subminează încrederea investitorilor străini, deja afectată de criza europeană. Canalul de transmisie a capitalului este puternic expus, iar scăderea cu 29% a investiţiilor străine directe la un nivel modest de doar 620 milioane de euro în semestrul I 2012 vorbeşte de la sine. Pe lângă aceasta, România este în plin proces de consolidare fiscală, iar guvernul socialist-liberal pare dispus să majoreze salariile într-un an electoral prin afectarea investiţiilor în infrastructură - cheltuielile publice de investiţii au scăzut în mod brusc cu 0,8% anual în iunie, de la un avans de peste 33% în primele cinci luni", se arată într-un raport relizat de BCR Cercetare, intitulat "România: În viteza întâi".

Analiştii băncii notează că exporturile au încetinit rapid, la un ritm anual de numai 1% în primele şase luni ale anului de la 20,5% în luna decembrie a anului trecut, în timp ce exporturile către zona euro oscilează în jurul unei creşteri zero. Industria a cunoscut o oprire aproape totală în primele sase luni (+0,2%) şi cu toate că cererea internă pentru produse industriale este deasupra liniei de plutire, aceasta nu este suficientă.

România ar trebui să orienteze toate eforturile în atragerea de capitaluri care nu creează datorii (investiţii străine directe, fonduri europene, venituri din privatizări) pentru îmbunătăţirea calităţii şi a
marchetabilităţii produselor şi implicit a capacităţii de export, se menţionează în raport.

Vânzările de alimente şi bunuri de folosinţă îndelungată au evoluat mai bine în primele şase luni şi au avansat cu 3,6%, respectiv 1,3%. Consumul privat va rămâne cel mai probabil în teritoriul pozitiv, dar va fi influenţat de o industrie casnică (destinată în special autoconsumului în gospodării) mult mai slabă. Spre deosebire de anul trecut, producţia agricolă a fost sever afectată de condiţiile meteo adverse (secetă severă) care au subminat principalele culturi. Impactul negativ cumulat al industriei şi agriculturii asupra PIB-ului este estimat de analiştii băncii la 0,8% în 2012.

Pentru 2013, analiştii BCR estimează un avans al PIB de 1,9%, faţă de de 2,9% prognoza iniţială, iar pentru următorii ani este posibilă o creştere economică de 2%.