Doar 767.278 de situaţii financiare au fost depuse de companii până la 30 iunie, valoare cu peste 70.000 mai mică în comparaţie cu cea din 2020, potrivit unui studiu al termene.ro, platformă care agregă date financiare şi juridice ale firmelor din România.
Anul de vârf al perioadei analizate a fost atins în 2019, când au fost depuse peste 875.000 de situaţii financiare, urmat de anul 2018, cu 853.000, o valoare aproximativ similară cu cea din 2020.
În paralel, la nivelul întregului mediu economic local, valoarea veniturilor a fost în creştere, depăşind pentru prima dată 1,9 mii de miliarde de lei. Raportat la cifra de afaceri a unei companii, valoarea medie a crescut la 2,47 milioane lei, peste pragul de două milioane de lei, de până acum.
,,2021 este, cu siguranţă, unul al contrastelor, din punct de vedere al business-ului. Faptul ca atât de multe companii nu au depus situaţiile financiare la ANAF ȋnseamnă că ele nu mai sunt funcţionale sau, cel puţin, nu au fost, anul trecut. Din păcate, acesta este unul dintre efectele crizei pandemice, o parte dintre firmele mici şi mijlocii nu au reuşit să depăşească provocările. Ȋn acelaşi timp, cele care au făcut-o au ȋnregistrat venituri, dar şi profituri record, raportat la ultimii patru ani”, spune Adrian Dragomir, consultant de business şi fondator termene.ro.
Potrivit acestuia, creşterea anuală a veniturilor are la bază nu doar dezvoltarea economică, ci şi apariţia inflaţiei.
Raportat la profiturile generate, precum şi la profitabilitate, valoarea celor doi indicatori a crescut anual.
Astfel, la nivel valoric, companiile din România au generat în 2021 profituri de peste 146 miliarde de lei, în creştere de la 104 miliarde lei, în 2020.
“Valoarea profitabilităţii depăşeşte 7,68%, după ce în anul 2020 era de doar 6,22%, iar în 2019 de 5,33%”, notează analiza Termene.ro.
Fondatorul platformei apreciază că ȋn 2022 ne putem aştepta ca profiturile generate, dar şi profitabilitatea medie înregistrată să înceapă un proces de scădere, pe fondul majorării preţurilor pentru cei trei vectori fundamentali ai întregii economii – gaz, curent şi combustibil.
,,Pentru majoritatea companiilor, aceste elemente reprezintă costuri fixe, iar majorarea lor generează o creştere a costurilor de producţie (sau prestare servicii, lucrări etc). Dacă în primă fază aceste creşteri pot fi acoperite prin creşterea preţului produsului finit (suportată în final de populaţie) – există un prag de la care valoarea afacerii va începe să scadă. Depăşirea unui prag de preţ, în contextul în care resursele populaţiei scad, va genera amânarea sau anularea achiziţiei respectivului produs (serviciu) de către consumatorul final”.
Adrian Dragomir mai spune că acestor trei elemente li se adaugă şi costurile cu materia primă, cauzate şi de conflictul ruso-ucrainean, care este mai vizibilă în industria prelucrătoare şi în construcţii.
“Putem avea o previziune mai puţin optimistă pentru anul 2022, când valorile celor doi indicatori, profiturile generate, precum şi profitabilitatea, pot să scadă semnificativ”, concluzionează Adrian Dragomir.
