♦ Administraţia locală are 284.000 de funcţionari, faţă de 234.000 în decembrie 2015 ♦ Numărul angajaţilor din învăţământul preuniversitar a crescut cu 18.000, deşi populaţia şcolară a scăzut ♦ Sunt 50.000 de angajaţi în plus în spitalele aflate la Ministerul Sănătăţii, consilii judeţene şi primării.
România are în prezent 1.306.241 de bugetari, conform ultimelor date din martie 2025 publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, în creştere cu aproape 120.000 faţă de decembrie 2015, când numărul total era de 1.187.217.
Creşterea provine în primul rând din numărul mai mare de angajaţi în administraţiile locale. Astfel, pe poziţia „Administraţie publică locală, din care autorităţi executive locale”, adică pur şi simplu funcţionarii din primării, prefecturi, consilii judeţene şi locale, nu angajaţi din şcoli sau din spitale, avem în martie 2025 282.545 de salariaţi, faţă de 233.549 în decembrie 2015, deci o creştere de circa 50.000.
Aceasta înseamnă procentual o creştere medie a numărului de angajaţi din primării cu 20% în ultimii 10 ani. Dacă o primărie avea 500 de angajaţi, acum are 600, dacă avea 100, acum are 120. Şi aceasta în pofida digitalizării care ar fi trebuit să aducă o scădere a numărului de funcţionari din primării.
La o primă vedere, nu există nici la Primaria Cluj, nici la Primăria Bucureşti sau la Timişoara date privind numărul de angajaţi din prezent şi din ultimii 10 ani. „Nu există vreo prevedere legală care să oblige primăriile să publice numărul de angajaţi pe site“, spune George Turcu, magaing partner la Ghidul Primăriilor, o publicaţie care monitorizează activitatea primăriilor din România. Primăriile din România sunt obligate să publice bugetele şi alte date financiare în Monitorul Oficial al Primăriilor, dar nici acolo nu sunt date privind numărul de angajaţi.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 165 miliarde de lei în 2024, ceea ce la 1,306 milioane de bugetari înseamnă un salariu mediu brut în sistemul bugetar de 10.500 de lei, adică un salariu mediu net de 6.200 de lei (1.200 euro). Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2025, s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei.
În afară de creşterea de 50.000 a numărului funcţionarilor din primării, creşterea numărului de angajaţi din sectorul public a mai provenit din două surse în ultimii 10 ani.
Numărul de angajaţi din sănătate a crescut de la 197.000 la 247.000 în ultimii zece ani, adică cu 25%. În sănătate sunt cuprinşi funcţionarii Ministerului Sănătăţii şi din direcţiile sanitare judeţene (creştere de la 17.000 la 18.000), unităţile sanitare finanţate din fondul de asigurări sociale (FNUASS), cu o creştere de la 60.000 la 81.000 de angajaţi, şi unităţile sanitare finanţate din bugetele locale, cu o creştere de la 120.000 la 148.000 de angajaţi în ultimii zece ani.
Doar la Ministerul de Finanţe sunt datele cu evoluţia bugetarilor, că de acolo vin banii de salarii
Practic, odată cu creşterea salariilor din sistemul public de sănătate, spitalele, majoritatea sub controlul primăriilor, au atras o întreagă pletoră de angajaţi suplimentari, cu toate că teoretic ar trebui să fie reformate şi să scadă numărul de paturi. De altfel, numeroase anchete au scos la iveală cum primarii şi directorii de spitale negociază mită pentru angajări în spitale, cum a fost cazul primarului de la Mioveni.
Şi la primării, şi la spitalele publice, lipsa unui control public asupra modului cum sunt cheltuiţi banii publici a adus asemenea derapaje, precum şi înţelegerile PSD-PNL din ultimii ani de a nu se critica unii pe alţii şi de a „împărţi plăcinta împreună“.
O creştere subtanţială a numărului de bugetari a avut loc şi într-un sector unde beneficiarii sunt din ce în ce mai puţini. Cu toate că în 2015 populaţia şcolară era, confom INS, de 3,7 milioane de copii, iar în 2024 a ajuns la 3,4 milioane, totalul angajaţilor din educaţie a crescut de la 365.000 la circa 385.000 în aceeaşi perioadă, adică cu circa 20.000.
Structura actuală a diferită faţă de cea din 2015, pentru că personalul preuniversitar a fost mutat de la autorităţi locale la Ministerul Educaţiei.
Astfel, în martie 2025 erau 309.000 bugetari în subordinea Ministerului Educaţiei şi circa 5.000 sunt angajaţi de administraţiile locale. Rezultă un total de 314.000.
În 2015, când învăţământul preuniversitar se afla integral în administrarea autorităţilor locale, acestea aveau pe statele de plată circa 287.000 angajaţi din grădiniţe, şcoli şi licee, iar la Ministerul Educaţiei erau doar 8.000 de oameni. Adică 295.000 de persoane.
Ceea ce înseamnă că în ultimii 10 ani numărul angajaţilor din învăţământul preuniversitar a crescut cu circa 19.000 de persoane. De ce? Ce explicaţii sunt? Evident, aceleaşi presiuni politice asupra directorilor de şcoli şi licee, aflate în subordarea primăriilor.
În acelaşi interval, numărul angajaţilor din universităţi, în instituţii care se finanţează din venituri proprii, a rămas relativ constant, la 69-70.000 persoane.
În anul şcolar 2023-2024 numărul de elevi din învăţământul preuniversitar a fost de 2.875.900, în scădere faţă de anul şcolar anterior, cu aproape 15.000 de elevi. Este cel mai mic număr de elevi din sistemul de învăţământ din ultimii 10 ani, potrivit datelor Ministerului Educaţiei.
La nivel central, angajările au fost ţinute în frâu în ultimii zece ani. Ministerul de Interne şi-a redus numărul de angajaţi de la circa 133.000 la 125.000, iar Finanţele, surprinzător, de la 26.500 la 24.500. Armata are 76.000 de oameni, faţă de 74.000 acum 10 ani.
Şi Afacerile Externe, Dezvoltarea, Munca şi Agricultura se pot lăuda cu scăderea numărului de angajaţi în ultimii ani, în procente mai mici sau mai mari, în timp ce la Transporturi, Sănătate, Economie, Fonduri Europene şi Energie aparatul bugetar a crescut.
La Fonduri Europene numărul de angajaţi a crescut de la 900 la 2.000, iar Preşedinţie a crescut de la 201 la 289, cu 50% aproape. La Senat numărul de angajaţi a crescut de la 825 la 850, iar la Camera Deputaţilor a scăzut de la 1.766 la 1.665. La Consiliul Concurenţei a crescut de la 314 la 358, iar STS de la 2.730 la 3.030, cu 300. La SPP a scăzut de la 1.529 la 1.499. Pentru SRI şi SIE nu sunt date. Secretariatul General al Guvernului are circa 3.700 de oameni, faţă de 3.200 în urmă cu 10 ani.
Deci per total, din cei 1,3 milioane de bugetari, 384.000 sunt în educaţie – dar numărul lor a crescut cu aproape 20.000 în ultimii zece ani fără o explicaţie logică, 247.000 sunt în sănătate, care iarăşi sunt mai mulţi cu 50.000 fără explicaţii, iar 200.000 sunt poliţişti şi militari, în total 831.000.
Restul până la 1,3 milioane sunt 500.000 de funcţionari din ministere, primării şi consilii judeţene. Din aceşti 500.000, 284.000 sunt funcţionari în autorităţi locale, cu 50.000 mai mulţi decât în 2015 şi restul de 216.000 sunt funcţionari în administraţia centrală sau în instituţii judeţene ce ţin de administraţia centrală precum Ministerul Sănătăţii sau al Agriculturii.
Anul trecut, cheltuielie de personal au însumat 164 mld lei, în creştere cu 24% comparativ cu 2023. Cheltuielile de personal la bugetari sunt duble faţă de 2018, iar salariul mediu net a fost în 2024 la 6.200 de lei, peste salariul mediu net pe economie de 5.600 de lei.
Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,3% din PIB, cu 1,0 puncte procentuale mai mari faţă de anul precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.
În 2015, cheltuielile de personal erau 52 de miliarde lei, cu o pondere de doar 7,3% din PIB.
Cheltuielile de personal au crescut în ultimii zeci ani de 3,2 ori, faţă de o creştere a valorii PIB nominal de 2,5 ori.
Dacă s-ar reveni la schema de personal din 2015, de 1,187 milioane de bugetari, s-ar face o economie anuală de circa 15 miliarde de lei, adică 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproape 1% din PIB.
România trebuie să reducă deficitul bugetar de la 8,5% din PIB la 7% din PIB în 2024.
