Din cele aproape 9,7 milioane de aplicări pentru job-uri înregistrate de la începutul anului şi până acum în piaţa locală, 2,8 milioane au venit din partea candidaţilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani, aceasta fiind a doua cea mai activă categorie de vârstă în ceea ce priveşte înscrierile, arată cel mai recent sondaj derulat de eJobs.
Şi din punctul de vedere al joburilor postate în piaţă există o deschidere importantă pentru acest segment de candidaţi, în condiţiile în care mai mult de 50% din joburile postate de la începutul anului se adresează candidaţilor entry-level (care au între 0 şi 2 ani de experienţă).
Cu toate acestea, doar 22,1% dintre angajatori se declară pe deplin mulţumiţi de felul în care lucrează cu angajaţii din Gen Z.
„Şi cei mulţumiţi, şi cei mai puţin mulţumiţi cad, însă, de acord asupra faptului că există o serie de abilităţi pe care aceşti candidaţi foarte tineri le au şi care se manifestă mai pregnant decât în alte categorii de vârstă. Spre exemplu, aproape 7 din 10 respondenţi au menţionat că Gen Z stă foarte bine la capitolul abilităţilor digitale. 50,9% au adăugat lejeritatea cu care lucrează cu tool-urile de social media şi 35,7% sunt impresionaţi de uşurinţa cu care vorbesc o limbă străină”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, principala platformă de recrutare online din România.
La polul opus, tinerii au primit scoruri slabe pentru abilităţile de comunicare pe care le au, pentru gândirea critică, pentru multitasking sau pentru capacitatea de a se adapta la situaţii noi
La nivel de abilităţi soft, respectiv cele care ţin mai degrabă de atitudine şi comportament, candidaţii şi angajaţii din această generaţie impresionează cel mai mult angajatorii prin încrederea pe care o au în ei înşişi (trăsătură menţionată de 45,9% dintre respondenţi). Curajul, ritmul rapid în care acumulează informaţii noi, dorinţa de a învăţa lucruri noi şi spiritul antreprenorial sunt alte aspecte punctate de angajatori. Totuşi, 30% dintre angajatori spun că nu apreciază nimic în mod deosebit.
În acest context, peste 60% dintre angajatori evaluează performanţa lor generală, comparativ cu alte generaţii de vârstă, ca fiind sub medie sau chiar mult sub medie. 24,3% cred că nu este o diferenţă între generaţii şi doar 15,6% îi văd peste medie sau mult peste medie.
„De-a lungul timpului, au existat o serie de mituri cu privire la felul în care se raportează tinerii la piaţa muncii, în special cei care se află la prima angajare. Cel mai important mit a fost legat de salariile pe care le cereau în ciuda faptului că nu aveau deloc experienţă. Deşi, în ultimii ani lucrurile au început să se mai regleze şi tinerii au devenit mai informaţi şi mai adaptaţi la piaţă, în continuare 78,5% dintre angajatori spun că principala provocare în lucrul cu Gen Z este legată de aşteptările salariale nerealiste. Lipsa răbdării, rezistenţa scăzută la stres, nivelul scăzut de concentrare şi dificultăţile în acceptarea feedback-ului sunt alte aspecte la care tinerii ar trebui să lucreze, potrivit angajatorilor”, spune Ana Călugăru.
Pentru a-i motiva, angajatorii cred că salariul şi beneficiile sunt argumentele care reuşesc să-i stimuleze cel mai mult pe tineri. Urmează flexibilitatea programului, munca remote şi oportunităţile de dezvoltare în carieră. Observaţiile pe care ei le fac asupra candidaţilor şi angajaţilor din Gen Z arată că par destul de puţin motivaţi de cultura organizaţională a companiei pentru care lucrează sau de scopul muncii lor şi impactul pe care aceasta îl are la nivel extins.
Cele mai apreciate beneficii de aceştia sunt programul flexibil, zilele libere suplimentare şi munca remote. La distanţă mare de acestea se află tichetele de masă – beneficiu care, pentru toate celelalte segmente de vârstă, este pe primul loc, dar şi abonamentele la sălile de sport sau asigurările medicale private.
Sondajul a fost realizat în luna noiembrie, pe un eşantion de 190 de respondenţi.
