Astfel, economia locală va ajunge la un efectiv de peste 5,2 milioane de salariaţi în 2019, cu 575.000 de persoane în plus (o creştere de 12%) faţă de nivelul estimat pentru acest an, arată datele Prognozei. Judeţul Alba, în care activează investitori din domeniul prelucrării lemnului (Holzindustrie Schweighofer sau Kronospan) sau din cel al producţiei de componente auto (Daimler, Sews etc.), va ajunge în 2019 la aproape 96.000 de salariaţi, cu 13.800 mai mulţi (Ă17%) faţă de nivelul din prezent. De asemenea, numărul de salariaţi va creşte cu câte 16% şi în Braşov, Harghita şi Satu Mare, potrivit datelor de la Prognoză, în aceste judeţe preconizându-se astfel o creştere sau o extindere a investiţiilor.
Alba este un judeţ puţin industrializat, care are încă potenţial de dezvoltare în această zonă, însă nu şi o populaţie numeroasă, dar faptul că are o rată a şomajului mai mare decât Braşovul arată că este o zonă bună, „rezervă“ pentru noi investiţii, spune Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de consultanţă în management şi resurse umane BPI Group.
„Numărul de salariaţi şi salariile cresc acolo unde vor fi şi investiţii. Problema este că nu mai avem cu cine lucra, lucru pe care nimeni nu vrea să îl spună investitorului. Pe de-o parte, există oameni care nu au de lucru, dar care, ştiind condiţiile de lucru din mediul industrial şi faptul că vor primi salariul minim pe economie, nu vor să se angajeze ca muncitori necalificaţi. Pentru ei, este mai convenabil să trăiască din asistenţă socială, de unde câştigă destul de bine, câte 400 - 500 de lei pe lună, la care se mai adaugă munca pe care o au de făcut în jurul casei. Dacă scad din salariul minim banii pe navetă şi timpul petrecut în munca în ture, oamenii spun că nu este rentabil să muncească“, a mai spus Raluca Pârvu. Ea a mai precizat că, în prezent, în Braşov există o „goană infernală“ pentru orice muncitor, situaţie similară cu ce se întâmplă în Cluj sau în Timişoara, astfel că judeţul devine un loc „periculos“ pentru un investitor mare care ar vrea să se instaleze acolo şi să angajeze, de exemplu, 500 de muncitori.
„La găsirea muncitorilor calificaţi este o problemă serioasă, pentru că odată ce au astfel de competenţe, oamenii pleacă să lucreze în Anglia pe salarii mult mai mari. În prezent, companiile nu găsesc oameni care să manevreze instrumente pe comandă numerică sau tehnicieni“, a mai spus Raluca Pârvu.
Procentual, până în 2019 cel mai puţin va creşte numărul de salariaţi în Bucureşti, Dolj şi Dâmboviţa, unde majorarea va fi cu doar 10% până în 2019. O explicaţie a acestui fapt - cel puţin pentru Capitală - este că în această zonă numărul de salariaţi e deja destul de mare în prezent, astfel că numărul acestora va creşte semnificativ ca volum (Ă83.000 de angajaţi în 2019 faţă de 2015), însă procentual creşterea va fi de doar 10%.
„În Dolj, doar dacă se vor face noi investiţii în jurul fabricii Ford vor creşte şi salariile şi numărul de salariaţi. Altfel, e puţin probabil să se întâmple ceva pe piaţa muncii din judeţ“, a mai spus Raluca Pârvu.
În materie de salarii, datele Prognozei arată că în judeţele Gorj, Ilfov şi Bistriţa Năsăud salariile angajaţilor vor creşte cel mai mult, cu câte 30- 31% în 2019 faţă de anul 2015. Astfel, angajaţii din Gorj vor trece de la salarii medii de circa 1.900 de lei anul acesta la un nivel salarial mediu de aproape 2.500 de lei în următorii cinci ani.
Pe de altă parte, cele mai mici creşteri salariale vor avea angajaţii din Mehedinţi şi din Dolj, care vor avea salarii mai mari cu 24% peste cinci ani în comparaţie cu nivelul actual.
„În Gorj şi în Dolj, ca investiţie privată, nu ştiu să se fi anunţat ceva. Cred că există ceva proiecte mari în domeniul energiei, despre care rămâne de văzut dacă se vor concretiza“, a mai spus Raluca Pârvu.
Cele mai mari salarii vor fi în continuare în Bucureşti, unde angajaţii vor încasa în 2019 circa 3.400 de lei net pe lună (cu 28% peste nivelul din 2015 şi cu 45% peste nivelul mediu înregistrat la nivel naţional în anul 2019), în timp ce salariile cele mai mici vor fi obţinute de angajaţii din Harghita, unde salariile medii vor ajunge la 1.690 de lei net pe lună, cu 26% peste nivelul actual.
Investitorii se uită pe prognozele privind piaţa muncii, atunci când vor să aleagă o destinaţie de investiţii, asta dacă nu le cer unor consultanţi să facă aceste analize.
„Pe noi ne consultă investitorii din faza de amonte, atunci când compară România cu alte zone, iar din acest punct de vedere noi intrăm în competiţie cu ţările mai mature din Europa Centrală, cum sunt Polonia şi cu Slovacia, în faţa cărora încă mai câştigăm investiţii. Mai la est de noi nu prea se uită toţi, pentru că Ucraina e puţin nesecurizat. Dacă ne interesează elementul cost, chiar şi pe prognoză rămnem favroabili“, a mai spus Raluca Pârvu.
