Numărul elevilor şi studenţilor înregistrat în sistemul naţional de educaţie în anul şcolar/universitar 2019-2020, s-a redus cu 21.100 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, până la 3,526 milioane, evoluţie determinată în principal de scăderea înregistrată în învăţământul primar şi gimnazial, unde numărul de elevi s-a redus cu 11.500, arată datele publicate joi de INS.
În perioada analizată, numărul de elevi din învăţământul profesional s-a majorat cu 11,4% comparativ anul şcolar/universitar precedent, în timp ce în învăţământul superior creşterea a fost de 1,8%, în învăţământul antepreşcolar şi preşcolar de 0,3%, iar învăţământul postliceal şi de maiştri de 0,1%.
Datele INS arată că numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2018-2019 a fost de 50.310 elevi şi studenţi, în creştere uşoară, de 0,3%, comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
În anul şcolar/universitar 2019-2020, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământulul primar şi gimnazial (46,0%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,5%, respectiv 15,6%).
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învăţământul superior, învăţământul antepreşcolar şi preşcolar şi învăţământul postliceal şi de maiştri sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+10,3 mii elevi, +9,6 mii studenţi/cursanţi, +1,4 mii copii şi respectiv +0,1 mii elevi).
În învăţământul postliceal şi de maiştri au fost înscrişi 92,5 mii elevi, fiind însă cel mai puţin reprezentat nivel educaţional din totalul populaţiei şcolare (2,6%).
Învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel liceal au cunoscut diminuări accentuate ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2019-2020 faţă de cel anterior (-31,0 mii, respectiv -11,5 mii).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (89,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2019-2020 au fost înscrişi în învăţământul superior 543,3 mii studenţi/cursanţi, din care 54,6% au fost studente/cursante.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (24,1% din totalul studenţilor/cursanţilor), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (20,4% din totalul studenţilor/cursanţilor).
Unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2019-2020 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,0%), liceal (21,0%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,2%).
Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,9%) în unităţile şcolare publice, iar 5,1% în unităţi şcolare private.
Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor1 înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,6%), respectiv postliceal şi de maiştri (53,3%).
(sursa INS)
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2019-2020 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (607,7 mii persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (516,8 mii persoane).
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,5%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Centru, Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (2,0% fiecare în parte).
În învăţământul superior ponderea numărului de studenţi/cursanţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (33,9%).
(Sursa: INS)
