Mult discutata reformă a educaţiei realizată în mandatul ministrului Daniel Funeriu, apreciată adesea pentru că a adus - prin "sfânta cameră de luat vederi" - corectitudine în sistem, nu face decât să scoată la iveală o serie de probleme cauzate de dezorganizarea socială în care se află România.
Promovabilitatea la a II-a sesiune de bacalaureat a fost de 16,06%, raportat la numărul de candidaţi înscrişi, numărul celor care au luat examenul fiind de 17.778, potrivit unor surse ministeriale citate de Mediafax.
În total, din peste 200.000 de absolvenţi de liceu de anul acesta, peste 91.000 nu au reuşit să promoveze examenul "maturităţii", aceasta fiind cea mai slabă performanţă a elevilor români din istorie.
Atunci când au desfiinţat şcolile profesionale şi au decis că toată lumea poate să meargă la liceu, oficialii nu s-au gândit la efectele pe termen lung ale acestei măsuri şi aşa s-a ajuns în situaţia în care facultăţile - în special cele private - au fost denumite "fabrici de diplome", care scot anual câte 100.000 de licenţiaţi. Aceştia nu au însă abilităţile necesare pieţei muncii, de aceea angajatorii sunt nevoiţi să investească în programe de training în care aceştia învaţă de multe ori ceea ce ar fi trebuit să ştie din şcoală.
"Acesta este nivelul elevilor români. Sunt unii care pot şi unii care nu pot, societatea nu are nevoie de absolvenţi de facultate slab pregătiţi pentru a avea creştere economică. O soluţie pentru absolvenţii declaraţi respinşi la examenul de bacalaureat din acest an ar putea fi recalificarea în vederea dobândirii de abilităţi pentru o meserie, pentru că, din păcate, nu mai avem şcoli profesionale", a spus Ion Ciucă, director al Direcţiei Strategii şi Finanţare Instituţională din cadrul Ministerului Educaţiei.
El este însă optimist şi spune că în următorii ani în sistemul de învăţământ se va găsi un echilibru şi se va reduce oferta de programe de studii, ceea ce va genera existenţa unor universităţi private puternice.
"«Sfânta cameră de luat vederi» va duce la o creştere a exigenţelor în învăţământ şi va îmbunătăţi calitatea absolvenţilor", mai spune Ciucă.
Creşterea numărului de absolvenţi de studii superioare, care, cel puţin teoretic, ar fi trebuit să se transpună în dezvoltarea economiei, a avut impact şi la nivelul pregătirii precare a profesorilor care au intrat în sistem în ultimii ani.
"Singura soluţie pentru aceşti tineri este să înveţe pentru la anul. S-a construit în societate ideea că se pot lua note bune şi fără să înveţi, prin flori şi cafea cumpărate pentru profesori. Dacă vor avea nevoie de oameni calificaţi, angajatorii vor lua angajaţi din străinătate, uitaţi-vă la directorii de bănci şi la directorii de direcţii din bănci, la managerii de la Dacia Piteşti sau de la Sibex", a spus profesorul Vladimir Pasti, sociolog şi politolog specializat în studierea evoluţiilor politice şi sociale ale tranziţiei româneşti.
Sistemul de învăţământ, pentru care statul cheltuie anual peste 2 miliarde de euro, a fost unul dintre cele mai "reformate" sisteme din ultimele decenii: peste 100 de modificări au fost aduse în 20 de ani la legile învăţământului. Fiecare dintre cei 14 miniştri aflaţi la conducerea Ministerului Educaţiei în cei 21 de ani de capitalism a avut o viziune "nouă" asupra sistemului şi a modificat legi, susţinând că principalul impact va fi îmbunătăţirea pregătirii elevilor şi a studenţilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
