♦ „Există un stres legat de o posibilă pierdere a locurilor de muncă şi atunci angajatorii se întreabă cum fac să fie o companie care să asigure un mediu sigur de lucru pentru că suntem într-o epocă în care litigiile vin din reorganizări, dar vin şi din elemente care sunt mult mai greu de gestionat de către o firmă, psihologice, de climat de lucru.”
Adaptarea politicilor interne privind utilizarea inteligenţei artificiale a devenit, în ultimul an, una dintre cele mai presante teme pentru companiile din România, în special din perspectiva dreptului muncii. Schimbarea tehnologică rapidă a mutat accentul din zona de inovaţie în cea de reglementare, iar organizaţiile au fost nevoite să construiască un cadru clar, predictibil şi sigur pentru utilizarea AI în activitatea de zi cu zi, spune Ancuţa Pop, partener, Ijdelea şi Asociaţii.
„În ultimul an, una dintre principalele probleme cu care clienţii noştri s-au confruntat a fost adaptarea politicilor interne de utilizare a AI în domeniul dreptului muncii. Am văzut o preocupare foarte mare în a se adapta pentru că schimbarea există şi atunci trebuie să reglementezi. Nu mai eşti condus de inovaţie, eşti condus de reglementare, ai nevoie de un cadru sigur de utilizare a AI, ceea ce înseamnă să îi spui şi angajatului ce poate şi ce nu poate să facă, să îi spui şi partenerului contractual, de exemplu, că în anumite procese foloseşti AI, pentru că din perspectivă juridică rolul e de a proteja clientul în toate relaţiile”, a detaliat ea în cadrul conferinţei ZF HR Trends 2026.
