Flexibilitatea lucrului de oriunde a accelerat tendinţa supra-angajării, dar odată cu revenirea la birou, doar 44% dintre angajaţii care şi-au luat proiecte sau joburi extra le mai păstrează, potrivit unui studiu BestJobs.
Ultimii doi ani şi jumătate au adus multe schimbări în viaţa de angajat. Pe lângă flexibilitatea la job, munca de la distanţă a creat angajaţilor şi un context favorabil pentru a prelua proiecte sau joburi extra şi pentru a-şi suplimenta astfel veniturile.
Peste 20% dintre cei care au lucrat remote în perioada pandemiei au revenit în prezent la birou, fie complet, fie în format hibrid, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs, lucru care le-a afectat posibilitatea de supra-angajare. Dintre cei care au avut în ultimii ani un job sau proiecte în plus, în prezent doar 25% încă le mai păstrează, în timp ce 19% au renunţat la proiecte între timp. Alţi 19% au şi în prezent un job secundar ce poate fi făcut după programul de la jobul principal, iar 38% şi-au păstrat doar jobul principal.
Angajaţii care îşi iau un job în paralel cu cel principal sau se implică în proiecte suplimentare, din care obţin venituri în plus, contribuie la crearea tendinţei de supra-angajare, tot mai prezentă în special de când munca de la distanţă a luat amploare.
„Datele sondajului arată că supra-angajarea forţei de muncă a accelerat în timpul pandemiei, întrucât, în contextul muncii de acasă, angajaţii au putut folosi timpul petrecut pe deplasarea dintre birou şi domiciliu pentru a obţine un venit în plus, dar şi pentru că acest mod de lucru le-a permis să îşi organizeze sarcinile diferit de cum ar fi făcut-o în colectivul de lucru. În prezent, candidaţii care au în continuare un program flexibil sau au făcut tranziţia permanentă către munca de oriunde caută modalităţi de suplimentare a veniturilor, dacă timpul le permite. Totuşi, pentru a evita riscul de epuizare şi conflictul de interese, este recomandat ca aceştia să aleagă un domeniu diferit de cel de bază şi să verifice la departamentul de resurse umane dacă există politici care să interzică acest lucru, pentru a nu-şi periclita stabilitatea locului de muncă principal”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs Romania.
Deşi motivul principal pentru care aleg să muncească în plus este suplimentarea veniturilor în cazul a 65% dintre respondenţi, iar restul de 35% îşi doresc dezvoltarea aptitudinilor profesionale sau creşterea satisfacţiei în raport cu munca, aproximativ 70% se tem că două locuri de muncă reduc semnificativ timpul liber.
Totodată, printre dezavantaje, respondenţii au mai menţionat scăderea productivităţii de la jobul principal şi ratarea promovărilor (20%), epuizare psihică (5%) şi posibilitatea ca angajatorul principal să afle şi acest lucru să ducă la concediere (tot 5%).
„Pe BestJobs, observăm că numărul joburilor în întregime remote a rămas constant anul acesta, în jurul valorii de 10% din total, pe când volumul de joburi hibrid a crescut considerabil, fiind disponibile acum de 5 ori mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. În prezent, pentru aproape 20% dintre joburile active, candidaţii pot împărţi activitatea între birou şi spaţiul de lucru preferat. Acest mod de lucru a devenit favorit în rândul candidaţilor, care îşi doresc în continuare flexibilitatea muncii de acasă, dar care au descoperit şi că pot să îşi diversifice veniturile găsind oportunităţi suplimentare astfel”, adaugă Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs Romania.
60% dintre participanţii la sondajul BestJobs au spus că au primit oferte direct pentru proiecte extra, în timp ce 30% au căutat pe platformele de recrutare şi doar 10% au apelat la reţeaua de cunoştinţe. În cazul a peste 63%, angajatorul a ştiut de proiectele extra/ cele două locuri de muncă. De asemenea, 39% cred că este sustenabil pe termen lung să aibă activităţi extra pe lângă jobul principal, dacă timpul le permite acest lucru. Această variabilă este înlocuită de volumul de muncă impus în cazul a 25%, în timp ce peste 7% consideră că da, atât timp cât nu le afectează relaţia cu angajatorul/ ii. Pe de altă parte, peste 28% consideră că nu este sustenabil, deoarece pe termen lung, dezavantajele cântăresc mai mult.
Cu toate acestea, nu toţi angajaţii îşi mai permit să îşi ia proiecte extra sau un job secundar, din cauza volumului de muncă mare, a modului de lucru sau a domeniului de activitate solicitant. Din acest motiv, criteriile la care angajaţii se gândesc atunci când iau în calcul proiecte extra/ un job secundar sunt: să le crească veniturile suficient cât să merite efortul (aproape 30%), să nu fie nevoie de prezenţă fizică în ambele locuri (peste 25%), să fie în acelaşi domeniu cu pregătirea lor sau cu ce îşi doresc să dezvolte (peste 25%) şi de asemenea să aibă un volum de lucru uşor de gestionat (aproximativ 15%).
Sondajul a fost efectuat în perioada octombrie-noiembrie, pe un eşantion de 1.165 de utilizatori de internet din România.
