Profesii

Bilanţul proiectului „CEO privat la stat“ după nouă luni. Guvernul nu a fost în stare să aleagă head-hunterul

Bilanţul proiectului „CEO privat la stat“ după nouă luni. Guvernul nu a fost în stare să aleagă head-hunterul

Autor: Adelina Mihai

04.01.2012, 00:06 823

În nouă luni de la anunţarea proiectului "CEO privat la stat", autorităţile nu au reuşit nici măcar să aleagă head-hunterul care să recruteze managerii privaţi.

Cel mai interesant proiect asumat în aprilie anul trecut de guvern în faţa FMI, prin care se viza introducerea managementului privat la marile companii de stat, nu reuşeşte să se încadreze în termenele-limită stabilite iniţial. Cea mai recentă - şi puţin dezbătută - amânare în acest proiect a avut loc înainte de Crăciun, termen până la care head-hunterii trebuia să depună ofertele la licitaţia de servicii de recrutare de CEO la stat.

Pentru că nu au primit nicio ofertă, reprezentanţii Ministerului Economiei au fost nevoiţi să mai relaxeze condiţiile impuse iniţial: dacă anterior licitaţia putea fi câştigată de un consorţiu de firme care să aibă cifra de afaceri medie de 40 de milioane de euro în ultimii trei ani, iar fiecare dintre membrii asociaţiei să fi avut o cifră de afaceri de minimum 10 milioane de euro în aceeaşi perioadă, s-a modificat criteriul care viza obţinerea unei cifre de afaceri de 10 milioane de euro de către fiecare membru al con­sorţiului. Astfel, pot intra în cursă, prin asociere, şi head-hunterii locali.

"Nu acesta a fost motivul pentru care nu s-a depus nicio ofertă, pentru că marii jucători le îndeplineau. Condiţiile impuse pentru participarea la licitaţie sunt expresia unui exces de birocraţie. Nu poţi să atragi primii 3 jucători la nivel mondial cerându-le bani în avans, un dosar prin care să demonstreze că au făcut protecţia muncii sau să le soliciţi documentele traduse în limba română", spune head-hunterul Rudolf Fedorovici din cadrul firmei Advice Human Resources, care a avut discuţii cu un jucător din top 10 la nivel mondial pentru asocierea în acest proiect. Este posibil ca ministerul să fie nevoit să flexibilizeze, încă o dată, condiţiile de participare dacă nu va primi nicio ofertă din partea head-hunterilor până pe 20 ianuarie.

O iniţiativă bună, lăudabilă şi necesară a devenit astfel - din cauza sistemului public de achiziţii şi de rezolvare a contestaţiilor, dar şi din cauza unor decizii luate într-o perioadă prea lungă de timp - un proiect care îşi pierde din credibilitate, deşi a fost privit de la început cu scepticism. Primul manager din privat trebuia instalat în fotoliul de CEO al unei companii de stat până în luna februarie, în aşa fel încât el să participe la discuţiile finale de la aprobarea bugetului pe 2012 al companiei pe care o conduce, însă a devenit imposibil ca termenul să fie respectat.

"Faptul că nu a participat nimeni la licitaţie este un semnal prost, care indică faptul că niciunul dintre marii jucători la nivel mondial nu este interesat de România. A fost o lovitură de imagine puternică pentru proiect", crede Sorin Popa, managing partner al firmei de executive search Accord Group România.

În raportul de activitate pe 2011 al minis­trului economiei Ion Ariton se precizează că în luna iunie 2011 a emis un ordin prin care s-a separat funcţia de director general de cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie. "Primele companii care au intrat în acest proces sunt Hidroelectrica, Electrica Fur­nizare, Romarm şi Oltchim. În luna ianuarie 2012 vor fi selectate companiile care vor de­semna candidaţii pentru posturile de manager la cele patru companii", se arată în raportul minis­trului. Ca obiective pentru 2012, în acelaşi raport se precizează că va avea loc numirea primilor manageri profesionişti la Hidroelec­trica, Romarm, Oltchim, Electrica Furnizare, că vor demara procesele de se­lec­tare de manageri profesionişti la toate com­paniile care se încadrează în prevederile or-donanţei de urgenţă privind guvernarea corporatistă şi că se vor numi noi consilii de administraţie, în funcţie de criteriile de performanţă.

Misiunea managerilor "privaţi" care vor prelua conducerea companiilor de stat va fi extrem de dificilă, pentru că ei vor fi nevoiţi să ia decizii care "vor trimite oameni la închi­soare", după cum spunea o persoană implicată în proiect, pentru a spori eficienţa com­pa­niilor. Printre companiile de stat care vor avea management privat se află mai ales cele care produc deja profit, nu cele cu pierderi, deşi cele mai mari 35 de companii de stat au generat anul trecut pierderi de 500 mil. euro.

Istoria proiectului "CEO privat la stat"

Aprilie 2011

  • Ministerul Economiei a anunţat că va începe procedurile pentru privatizarea managementului la un sfert din cele circa 50 de companii de stat. Ideea a fost susţinută public şi de premierul Emil Boc şi, ulterior, de preşedintele Traian Băsescu.

Mai 2011

  • Banca Mondială şi FMI au sugerat autorităţilor să angajeze firme de head-hunting, care să stabilească liste cu potenţiale persoane pentru funcţii de conducere pe criterii profesionale. Primele companii energetice de stat urmau să aibă management privat până la finele anului. Se viza introducerea managementului privat la o companie profitabilă şi la una aflată pe pierderi.

August 2011

  • FMI a stabilit împreună cu autorităţile române ca 15 companii de stat să aibă manageri din privat.

Septembrie 2011

  • Începe licitaţia pentru selectarea firmei de executive search care urma să se ocupe, alături de Ministerul Economiei, de managementul proiectului. Până la 1 octombrie urma să se încheie şi licitaţia prin care se selectau head-hunterii.

  • Un proiect trimis spre avizare la Guvern arăta că managerii privaţi care vor fi numiţi la companiile de stat ar putea câştiga lunar sume care ajung până la 75.000 de euro, la care se vor adăuga milioane de euro anual în cazul unor societăţi cu profit ridicat, dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă din contract. Deşi nu a fost aprobat, proiectul a fost foarte mediatizat şi confundat cu proiectul derulat în paralel de Ministerul Economiei.

  • Firmele Pedersen & Partners, Agenţia de Servicii Professional şi un consorţiu format din firma lui George Butunoiu şi Biriş Goran au depus ofertele pentru participarea la licitaţia prin care Ministerul Economiei voia să aleagă consultantul. Au mai fost două oferte, depuse de Stein & Partner şi Lugera & Makler, care au fost respinse pentru că au întârziat cu oferta.

  • Lugera&Makler a contestat licitaţia, din cauza dezorganizării din minister. Între timp, firma de executive search Pedersen&Partners a fost desemnată câştigătoare în această licitaţie, însă nu a semnat contractul cu ministerul până la soluţionarea contestaţiei.

  • Până la urmă, consorţiul format din Pedersen & Partners în parteneriat cu consultanţii de la Roland Berger şi cu avocaţii de la NNDKP (Nestor) a semnat contractul cu ministerul şi s-a ocupat de elaborarea caietului de sarcini pentru licitaţia prin care Ministerul Economiei va selecta firmele de head-hunting, responsabile de recrutarea efectivă a managerilor.

Noiembrie 2011

  • Se publică primele caiete de sarcini pentru head-hunterii care urmau să recruteze manageri pentru companiile Oltchim, Hidroelectrica, Electrica Furnizare şi Romarm. Criteriile impuse erau foarte dure şi exprimau foarte clar intenţia Guvernului de a lucra numai cu primii cinci jucători de pe piaţa globală a head-hunterilor. Documentaţia prevedea un comision-record de 250.000 de euro pentru head-hunterii care vor alege CEO din privat.

Decembrie 2011

  • Până pe data de 23 firmele mari de executive search puteau depune ofertele pentru licitaţia privind recrutarea managerilor la primele patru companii de stat. Pentru că nu au primit nicio ofertă, reprezentanţii Ministerului Economiei au mai redus din condiţiile de participare.

Ianuarie 2012

  • Până pe data de 20 ianuarie, Ministerul Economiei aşteaptă ofertele de la head-hunteri.

Februarie 2012

  • Acesta era termenul iniţial pentru instalarea primilor manageri din privat la companiile de stat. Respectarea termenului este imposibilă, pentru că nu se ştie dacă şi câte firme de executive search vor depune oferte şi dacă vor exista contestaţii care să amâne, din nou, semnarea contractelor. Recrutarea unui CEO durează, de regulă, cel puţin două luni, având în vedere că un CEO care îşi dă demisia este obligat să stea în preaviz pentru o perioadă de 45 de zile.

AFACERI DE LA ZERO