Profesii

Boc mai are un singur obiectiv de îndeplinit: trecerea noului Cod al muncii

Boc mai are un singur obiectiv de îndeplinit: trecerea noului Cod al muncii

Autor: Adelina Mihai, Iulian Anghel

28.02.2011, 23:55 52

Guvernul şi-a angajat ieri răspunderea în faţa Parlamentului penoul Cod al muncii care, în opinia Executivului, va crea mii delocuri de muncă - opinie în dezacord cu cea a sindicatelor şi aopoziţiei politice.

Proiectul de modificare a noului Cod al muncii, pe care GuvernulBoc urmează să-şi asume răspunderea în Parlament pe 8 martie, afost preluat aproape integral din propunerile ConsiliuluiInvestitorilor Străini (CIS), o organizaţie care reuneşte peste 100dintre cele mai puternice companii private cu afaceri de 36 demiliarde de euro (adică 15% din cifra de afaceri a tuturorcompaniilor din România). CIS a fost singura organizaţie care aavut o poziţie unitară în ceea ce priveşte acest proiect, carespune că adoptarea proiectului în varianta propusă de ei ar conducela crearea a aproximativ 90.000 de noi locuri de muncă. Codulmuncii nu a fost schimbat de aproape 10 ani, iar oamenii de afaceris-au plâns, mai ales în ultimii doi ani, de o ridigitate alegislaţiei muncii, pentru că procesul de concediere implică preamultă birocraţie. De altfel, Germania, care şi-a modificatlegislaţia muncii în urmă cu 4-5 ani - tot pentru o flexibilizare -a atins în februarie cel mai ridicat nivel al cererii de forţă demuncă din ultimii şase ani, angajatorii căutând în specialsalariaţi part-time, potrivit agenţiei de presă Reuters. Cu toatecă a existat o legislaţie rigidă a muncii, prevederile din Codulmuncii actual nu i-a oprit pe angajatori să concedieze câte 20.000- 30.000 de oameni pe lună în 2009, întrucât din economie audispărut peste 700.000 de angajaţi de la începutul crizei.

"Estimăm o creştere a numărului de locuri de muncă datorităflexibilizării create de prevederile privind contractele peperioadă determinată şi munca temporară, pentru că la noi procentulcontractelor pe perioadă determinată este mult mai mic decât înţările din Uniunea Europeană, unde ajung să reprezinte 14-15% dinnumărul total. Este un fals pericol că prin noile prevedericontractele pe perioadă nedeterminată s-ar putea transforma încontracte pe perioadă determinată", a spus Doina Ciomag, directorulexecutiv al CIS şi unul dintre cei 30 de experţi (avocaţi,directori de HR, profesori universitari etc.) care au lucrat laelaborarea proiectului. Ea a mai precizat că, indiferent câtedintre propunerile investitorilor străini au fost incluse înproiectul transmis autorităţilor, important este să se adopte câtmai repede noua legislaţie, pentru că deja s-au prelungit prea multnegocierile.

De cealaltă parte stau însă liderii sindicali şi opoziţia, caresusţin că noile prevederi nu vor crea noi locuri de muncă. Însăacestea nu au prezentat decât alternative formulate la nivelgeneral precum reducerea graduală la contribuţiile sociale,deblocarea posturilor în sistemul bugetar sau scutirea de taxepentru un an pentru noile locuri de muncă destinate absolvenţilor.De altfel, veniturile unor lideri sindicali, comparabile cu celeale şefilor de multinaţională, nu pot să mai convingă că salariaţiiromâni vor deveni "sclavii moderni ai Europei", cum spuneau cei7.000 de angajaţi ai Dacia care au ieşit în stradă la finele luniiianuarie în semn de protest împotriva noilor prevederi. Totuşi,mulţi reprezentanţi din mediul privat spun că nu toate modificărilepropuse ar putea conduce la o îmbunătăţire a legislaţieimuncii.

"Nu mi se pare că s-ar face deloc o flexibilizare. Spre exemplu,prevederea care spune că în cazul reducerii temporare a activităţiiangajaţii pot lucra câte 4 zile pe săptămână şi li se aplicăreducerea corespunzătoare a salariului este abuzivă, atâta timp câtoamenii nu sunt vinovaţi pentru că respectiva companie nu ainvestit în tehnologie sau în licenţe noi", este de părere DanielaNecefor, managing partner al firmei de executive search TotalBusiness Solutions (TBS).

Victor Ponta, şeful principalului partid de opoziţie, a anunţatcă PSD şi PNL lucrează deja la textul moţiunii de cenzură care vafi depusă în urma acestei angajări a răspunderii şi susţine căpremierul Emil Boc va fi primul şomer care va beneficia de noilenorme. Este o exprimarea plastică care nutreşte speranţa căGuvernul ar putea fi răsturnat în urma acestei angajări, însă, înspatele acestei intenţii, nu s-a venit cu propuneri fezabile caresă plece de la realitatea că piaţa muncii în România nu mai esteaceeaşi ca în urmă cu 10 ani: plecările angajaţilor de la o firmăla alta sunt frecvente, dinamica pieţei obligă companiile să-şischimbe uneori profilul activităţii sau să execute activităţilimitate în timp, ceea ce trebuie să imprime un nou profil şiangajatului şi contractului de angajare.

"Va fi o confuzie între munca temporară şi contractul peperioadă determinată - ambele ajung până la o perioadă de 36 deluni - şi se pot adăuga prevederile una peste cealaltă.

De asemenea, nu se specifică nicăieri cum vor fi plătite orelesuplimentare (normal sau dublu?), pentru că până în prezent erauplătite dublu", a mai spus Necefor.

Doina Ciomag, directorul executiv al CIS, spune că organizaţiape care o reprezintă încearcă de ani de zile să atenţioneze călegislaţia muncii este o barieră în angajarea de forţă de muncă şică încă din 2007 a propus câteva modificări, care se regăsesc şi înproiectul actual.

"Partea bună este că au specificat în proiect că agenţii demuncă temporară nu au voie să perceapă taxe angajaţilor, pentru căse mai practicau astfel de lucruri. Pe de altă parte, nu s-a umblatdeloc la articolele în care se spunea că angajatorii pot recuperabanii investiţi în trainingul angajaţilor sau la contractulstandard de muncă, care a rămas în continuare de 2 pagini, încondiţiile în care nu întotdeauna ITM-ul acceptă anexele lacontract", a adăugat Necefor.

Una din cele mai importante modificări în actualul Cod al munciisunt desfiinţarea contractelor colective de muncă şi interzicereaîncheierii contractelor colective de muncă şi a actelor adiţionalecu termene care să depăşească data de 31 decembrie 2011.

Cele mai dure măsuri au fost promovate prin angajarearăspunderii pentru că în Parlament ar fi durat prea multdiscuţiile

Niciun premier de după revoluţie nu a fost atât de contestat caEmil Boc, dar nici România nu a fost în această perioadă într-osituaţie mai complicată. România funcţiona la costuri mari, careerau potrivite pentru o perioadă de avânt economic şi nu la costuripentru o perioadă de criză. Atât la nivelul statului, cât şi lanivel privat. De aceea a urmat un val de tăieri şi o goană pentruresurse financiare necesare menţinerii activităţii. Confruntat cu osusţinere la limită în Parlament, cu o opoziţie vehementă care aspus nu la orice încercare de schimbare, premierul a ales soluţiaangajării răspunderii pe principalele proiecte de lege, esenţialepentru regăsirea echilibrului bugetar. După ce Guvernul a încheiatîn primăvara lui 2009 acordul cu FMI care a permis României să îşipoată finanţa deficitul la un cost acceptabil, a aprobat, în urmaacelui acord, cele mai dure măsuri de ajustare a cheltuielilorpublice pe care le-a luat România până în prezent, în condiţiile încare veniturile se prăbuşeau şi a adoptat o nouă lege a salarizăriiunitare care, deşi perfectibilă, aduce un oarecare echilibru însalarizarea bugetarilor. Guvernul a adoptat în această perioadă onouă lege a pensiilor care majorează vârstele de pensionare, darfără de care nu ar fi fost nicio speranţă ca deficitul bugetului depensii, de 2 mld. euro anual, să fie diminuat în viitor. Guvernulîşi angajează din nou răspunderea pe un proiect, Codul muncii, şiînfruntă moţiunea de cenzură. De fapt, fiecare dintre angajări alerăspunderii în faţa Parlamentului înseamnă, practic, că Guvernulîşi pune mandatul pe masă. Măsurile de austeritate au fost dure,dar Guvernul nu a avut altă soluţie decât de a le pune în practică,chiar cu riscul de a fi demis. Din păcate, chiar cu aceste măsuride austeritate, cu majorarea TVA şi cu împrumutul de 20 mil. eurode la FMI, economia nu a reuşit să iasă din criză. Poate va ieşi înacest an.

Principalele legi adoptate prin angajarea răspunderii înmandatul lui Emil Boc

Decembrie 2010
Angajarea răspunderii asupra asupra legii-cadru privind salarizareaunitară şi a legii privind salarizarea în anul 2011 a bugetarilor -ambele cerute de FMI.
Octombrie 2010
Angajarea răspunderii pe legea educaţiei.
Iunie 2010
Angajarea răspunderii pe legea de reducere a salariilor bugetarilorcu 25% şi a pensiilor cu 15%.
Septembrie 2009
Angajarea răspunderii pe un pachet de legi privind reformareasistemului public, relansarea învăţământului şi legea salarizăriiunitare.
Iunie 2009
Angajarea răspunderii asupra legii privind Codul civil şi Codulpenal.

AFACERI DE LA ZERO