Aproape trei sferturi (72%) din şomerii aflaţi în evidenţele agenţiilor pentru ocupare luna trecută, adică mai bine de 320.000 de oameni, provin din sectorul bugetar, ponderea foştilor angajaţi de la stat în rândul şomerilor fiind dublă faţă de anii trecuţi. Oamenii de afaceri, antreprenorii şi directorii de multinaţionale chestionaţi săptămâna trecută de ZF pentru a oferi recomandări guvernanţilor care lucrează la legea bugetului au spus la unison că statul trebuie să continue concedierile în sectorul public, însă oamenii disponibilizaţi trebuie recalificaţi pentru a se putea reangaja în sistemul privat. Ce soluţii există pentru inserţia lor în mediul privat? Ce condiţii trebuie să îndeplinească un fost bugetar pentru a primi un job într-o multinaţională? Cum au ajuns bugetarii să-şi dubleze ponderea în rândul şomerilor?
De la începutul lui 2009 până în prezent, statul a concediat mai bine de 170.000 de bugetari, potrivit datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe, însă numărul şomerilor care provin din sectorul bugetar a ajuns la finele lunii octombrie la 323.394 de persoane. O mare parte dintre aceştia nu reuşesc să se angajeze în sectorul privat pentru că nu au competenţele necesare pentru a obţine chiar şi un post de entry-level într-o firmă de call-center. Practic, angajaţii care în ultimul an au avut de-a face cu o tăiere de 25% a salariilor şi care au fost disponibilizaţi după ce au lucrat - în mare parte - toată viaţa la stat sunt nevoiţi să pornească în competiţia pentru găsirea unui loc de muncă alături de tinerii absolvenţi născuţi într-o eră digitală, care cunosc cel puţin o limbă străină.
"Am întâlnit foşti bugetari care chiar voiau să se angajeze, însă nu aveau competenţele necesare. Majoritatea angajatorilor care aveau joburi scoase la concurs cereau candidaţi cu studii superioare, care să cunoască o limbă străină şi care să aibă cunoştinţe de operare PC. Mulţi bugetari aveau studii superioare, însă nu aveau cunoştinţe de Office sau nu ştiau o limbă străină. De aceea, angajatorii preferă de cele mai multe ori un tânăr absolvent care poate învăţa mai repede şi care nu vine cu frustrări sau cu pretenţii generate de jobul anterior. E o situaţie ingrată", este de părere Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul grupului de firme cu activităţi în domeniul resurselor umane APT.
Salariul mediu net în sectorul administraţiei publice era de 426 de euro în luna august a acestui an, fiind cu peste 25% mai mare decât cel înregistrat la nivelul întregii economii, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Cu excepţia joburilor scoase la concurs în domeniul IT, unde există în continuare deficit pe piaţă pentru că s-au făcut foarte multe angajări în ultimii doi ani, nu prea mai există domenii în care angajatorii să ofere salarii nete mai mari de 250- 350 de euro pentru poziţiile de entry-level. "Sectorul privat, şi aşa slăbit de criza economică, nu poate să absoarbă surplusul de forţă de muncă pe care Guvernul l-a aruncat pe piaţa muncii prin aceste concedieri. Cei care se vor angaja vor accepta locuri de muncă fie cu alte calificări, fie cu calificări inferioare celor dobândite de salariaţii concediaţi, astfel încât vom fi într-o dublă pierdere, prin pierderea competenţelor pe care salariaţii statului le-au dobândit şi care în marea majoritate nu le vor putea utiliza", crede Costel Gâlcă, avocat specializat în legislaţia muncii.
O statistică a ZF pe baza datelor de la INS arată că la finele lunii iulie 2011 erau înregistraţi 199.000 de funcţionari în administraţia publică şi apărare, cu 40.000 mai mulţi decât în decembrie 2004, anul când PDL a venit la putere împreună cu PNL. Dacă Guvernul va continua disponibilizările în sistemul de stat, atunci bugetarii concediaţi vor fi nevoiţi să se adapteze la condiţiile de pe piaţa muncii creată de mediul privat. "Foştii bugetari trebuie să accepte nivelul salarial practicat pe piaţa liberă şi că mulţi dintre ei vor fi nevoiţi să înceapă pe posturi de entry-level, pe salarii care sunt în general mici, dar care pot creşte în funcţie de performanţă şi nu în funcţie de vechime, cum era la stat", mai spune Mirela Marinescu de la APT.
O situaţie specială a fost înregistrată în perioada aprilie-mai 2011, când ponderea şomerilor care au intrat în evidenţele agenţiilor de ocupare s-a inversat: dacă în aprilie erau aproape 130.000 de şomeri care proveneau din sectorul de stat, în mai numărul acestora a ajuns la peste 310.000. Cum se explică această situaţie?
"Concedierile în sistemul bugetar au început în august-septembrie anul trecut, iar o mare parte din bugetarii concediaţi au dat în judecată statul. De aceea, ponderea şomerilor care provin de la stat care au intrat în evidenţele ANOFM în luna aprilie a crescut ca urmare a faptului că aceştia au pierdut procesul şi au intrat în şomaj. Însă lucrurile se vor echilibra în perioada următoare şi va creşte numărul de şomeri din mediul privat, ca urmare a faptului că vine iarna şi mulţi angajaţi din domenii precum cel al construcţiilor rămân fără loc de muncă", spune Iulia Cârcei, secretar general în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
În acelaşi timp, proporţia s-a inversat în rândul şomerilor care proveneau din sectorul privat: dacă în aprilie peste 365.000 de şomeri proveneau de la privat, în mai numărul acestora a scăzut la mai puţin de 150.000 de persoane.
"Reducerea numărului de şomeri care provin din sectorul privat poate fi pusă pe seama intrării în vigoare a noului Cod al muncii, care a inclus amenzile penale şi care i-a determinat pe angajatorii care foloseau munca la negru să treacă în legalitate. Practic, angajaţii care primeau ajutor de şomaj şi munceau în acelaşi timp fără forme legale au fost nevoiţi să renunţe la o sursă de venit - indemnizaţia de şomaj - pentru că li s-au făcut contracte de muncă", explică Mirela Marinescu. Ea mai spune că există mai mulţi bugetari ca în anii anteriori care participă la târguri de joburi şi care vor să se angajeze în domeniul privat, însă aceştia nu şi-au schimbat atitudinea faţă de un loc de muncă.
"La ultimul târg de joburi aveam un post de call center cu program de lucru de la 10:30 la 19:30. Un candidat care provenea din sectorul bugetar a spus că nu-l interesează jobul, pentru că îi ocupă toată ziua, el fiind obişnuit să lucreze până la ora 16", mai spune Marinescu.
Indiferent dacă va continua sau nu restructurările în sectorul bugetar, statul va fi nevoit să ajute la crearea de locuri de muncă pentru bugetarii concediaţi şi să continue modernizarea sistemului de administraţie publică dacă vrea ca ţinta de creştere economică de 2 - 2,4 % pentru anul viitor să se şi realizeze.
Ce spuneau zece oameni de afaceri chestionaţi de ZF săptămâna trecută despre restructurarea sistemului bugetar
Mihai Miron, proprietarul Ropharma: "Avem mult prea mulţi funcţionari. Pentru ce sunt necesari 17- 20 de angajaţi într-o instituţie, când altădată erau 7- 8?".
Mihai Marcu, preşedintele MedLife: "Ar trebui redus numărul bugetarilor şi să se menţină salariile, iar dacă exerciţiul bugetar va permite, o eventuală creştere a acestora".
Constantin Tudorache, directorul executiv al Sarantis România: "Sunt sigur că Guvernul poate opera noi restructurări ale aparatului bugetar. Pe lângă restructurarea bugetară, Guvernul trebuie să reevalueze şi să eficientizeze cheltuielile cu bunurile şi serviciile, trebuie să elimine corupţia şi să transparentizeze licitaţiile publice".
Adrian Porfir, managerul pe Europa de Sud-Est al Megaprofil: "Ar trebui redus numărul de bugetari şi să crească costurile cu salariile celor rămaşi, pentru a creşte gradul de absorbţie a fondurilor europene".
Liviu Drăgan, directorul general al Totalsoft: "Guvernul ar trebui să taie costuri de la Armată şi de la Poliţie, pentru că acestea produc anomalii în sistem. Ar mai trebui să se reducă şi numărul de bugetari, pentru că sunt mai mulţi decât pe vremea guvernului Năstase".
Ovidiu Wencz, fostul şef al Campofrio: "Cred că ar trebui revizuită structura de personal în raport cu media europeană, adică să se vadă câţi contribuabili corespund unui funcţionar în România şi cum este la nivel european. Iar dacă se constată că sunt prea mulţi, să se ia măsurile manageriale necesare".
Mihai Matyas, directorul general al La Fântâna: "Nu sunt adeptul reducerilor de cheltuieli cu personalul prin tăierea de salarii, însă o mai bună gestionare a costurilor cu bunurile şi serviciile ar putea aduce îmbunătăţiri semnificative la capitolul economii".
Jean Valvis, proprietarul Valvis Holding: "Investiţiile nu ar trebui să sufere mai ales în domeniile unde România are un avantaj comparativ. Un astfel de domeniu este agricultura. Nu văd cum altfel România ar putea ieşi cu bine din acest război economic mondial. Mai cred că nu ar trebui susţinute sectoarele cu datorii şi pierderi. Nu trebuie investiţi bani în aceşti zombie economici".
Gabriel Cârlig, proprietarul Jolidon: "Este cert că nu trebuie tăiate investiţiile. Ar trebui în primul rând revitalizate investiţiile şi consumul. Încă mai poate fi restructurat aparatul de stat".
Vladimir Sterescu, country manager al Computer Generated Solutions: "Dacă aş fi şeful Guvernului, aş investi masiv în modernizarea sectorului bugetar, respectiv în conversia multor angajaţi care activează aici, îngheţând în acelaşi timp angajările".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
