Piaţa muncii din România traversează una dintre cele mai complexe perioade din ultimii ani. Angajările încetinesc, salariile reale scad, iar companiile se orientează spre flexibilitate, digitalizare şi inteligenţă artificială, cu obiectivul de a creşte productivitatea în zonele şi departamentele în care aceasta este la un nivel scăzut. Iar într-un context economic instabil, diferenţa dintre imaginea din CV şi realitatea profesională este mai vizibilă ca niciodată.
De obicei LinkedInul este o imagine mult mai clară a candidaţilor pentru că acolo este greu să pui ceva diferit, acolo imaginea trebuie să fie reală, pentru că, în primul rând, te văd foştii colegi şi în al doilea rând, e posibil să te vadă managerul echipei din care faci parte şi să te întrebe ce se întâmplă pe LinkedInul tău, că e ceva în neregulă. De aici şi diferenţele: candidaţii pun în CV idealul, dar de fapt realitatea se află pe LinkedIn”, spune Alexandru Ionescu, CEO al firmei de recrutare Trenkwalder România.
Această distincţie a devenit o adevărată temă de reflecţie în piaţa muncii din România. CV-urile compacte şi bine ordonate nu mai sunt suficiente, astfel că reputaţia digitală şi istoricul vizibil pe platformele profesionale au început să definească şansele unui candidat. „Vorbind despre ce CV-uri primim din piaţă, aici avem experienţe destul de neplăcute. Undeva la medie aş zice, în ideea că cel puţin colegii mei din recrutare îmi tot dau acest feedback, că în momentul în care se analizează CV-ul trebuie să testezi foarte clar şi real istoricul. Sunt destul de multe situaţii în care istoricul nu este clar”, poveste;te Alexandru Ionescu. De pildă, detaliază el, au fost foarte multe situaţii în care pe LinkedIn candidatul avea ceva şi în CV cu totul şi cu totul cu altceva, de parcă nu era clar că se va ajunge la un moment dat la o analiză dublă. „Eu am avut de curând o situaţie foarte amuzantă. Am întrebat candidatul de când e la companie şi ce a făcut acolo şi să îmi dea un exemplu de un proiect pe care l-a făcut în organizaţia aceea. Şi-mi zice <<Uite, am făcut acest proiect>>. OK, dă-mi un partener pe care l-a avut proiectul şi mi-a dat un partener, un om, care de fapt în acea perioadă nici măcar pe LinkedIn nu era în companie, pentru că am căutat în acelaşi timp.”
România se confruntă în 2025 cu o încetinire semnificativă a pieţei muncii. În iulie, creşterea locurilor de muncă a fost de doar 1%, ceea ce înseamnă aproximativ 7.000 de noi angajări, faţă de nivelul anterior, de 40.000 - 50.000. Această scădere afectează atât dinamica companiilor, cât şi a candidaţilor, care sunt mai prudenţi în a-şi schimba locurile de muncă. În paralel, salariile au înregistrat o creştere de 4,4% în ultima lună disponibilă, ritm de două ori mai lent decât inflaţia, care depăşeşte 10%. În termeni reali, angajaţii pierd la capitolul puterii de cumpărare, iar companiile caută metode alternative să-şi menţină competitivitatea şi merg astfel spre digitalizare, flexibilitate şi automatizare.
„Observăm că oamenii cu experienţă sunt mai stabili ca niciodată. Cei tineri migrează mai uşor, dar nu livrează constant, iar firmele trebuie să testeze oamenii pe proiecte scurte înainte de a-i angaja pe termen lung”, a adăugat Alexandru Ionescu în cadrul conferinţei HR Insights Forum 2025 - People, Productivity & AI - Shaping the Workforce of Tomorrow, aflată la cea de-a treia ediţie.
Munca temporară: din soluţie marginală în avantaj strategic
Această tendinţă reflectă o adaptare la realitatea economică, companiile nu îşi mai pot permite riscul unui angajat pe termen lung fără verificări riguroase şi rezultate măsurabile.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
