Profesii

Call-centerele şi birourile de IT-işti, printre singurele veşti bune din piaţa muncii în anii de criză. Câte joburi s-au pierdut din industrie şi construcţii?

Autor: Roxana Petrescu

02.09.2015, 00:07 2002

Contribuţia sectorului de informaţii şi comu­nicaţii în formarea PIB-ului a fost anul trecut de 5,9%, apropiată de cea a construcţiilor, domeniu în care în 2013, ultimul pentru care Statistica are informaţii, lucrau de peste 2,5 mai mulţi oameni, şi cu 25% mai mare decât cea a agriculturii. Dacă în anii de criză au fost măturate aproape 20% din locurile de muncă din construcţii, armata de IT-işti a crescut cu 8%. Care au fost cele mai afectate domenii de criza financiară şi cine şi-a făcut din recesiune motiv de creştere?

Industria prelucrătoare, construcţiile şi comerţul cu ridicata şi amănuntul au fost domeniile cele mai afectate de criză din punctul de vedere al locurilor de muncă pierdute, după cum arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică în perioada 2008-2013. Astfel, din sectorul industriei prelu­crătoare, domeniu care include de la producţia de alimente sau textile până la industria metalurgică, au dispărut peste 215.000 de locuri de mucă, adică aproape 16% din numărul de oa­meni care activau în acest domeniu.

Construcţiile, unul dintre do­meniile care au avut cel mai mult de suferit în această perioadă, au pierdut şi ele aproape 92.000 de angajaţi, adică 20% din forţa de muncă, în timp ce medalia de bronz în acest clasament este adjudecată de comerţul cu ridicata şi amănuntul de unde au dispărut circa 54.000 de locuri de muncă.

Industria extractivă, un domeniu a cărui reorganizare continuă să atârne de gâtul autorităţilor locale, a continuat să piardă locuri de muncă, circa 18.000 de oameni părăsind domeniul în anii care au urmat prăbuşirii Lehman Brothers.

Criza nu a adus însă numai veşti proaste, ci a definit noi poli de creştere pentru România, printre aceştia numărându-se sectorul de infor­maţii şi comunicaţii sau cel al serviciilor suport.

În domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor sunt incluse acele companii care au ca domeniu de activitate editarea produselor software, a jocurilor pe calculator, servicii în tehnologia informaţiei sau realizarea soft-ului la comandă. În zona activităţilor de servicii administrative şi activităţi de servicii suport sunt incluse şi call-centerele.

De exemplu, dacă la nivelul anului 2011 contribuţia sectorului de informaţii şi comunicaţii la formarea PIB-ului a fost de numai 3,4%, anul trecut aceasta a ajuns la 5,9%, peste cea a agriculturii şi foarte apropiată de sectorul construcţiilor.

Din mai bine de 10.000 de locuri de muncă formate în perioada 2008-2013 în domeniul informaţii şi comunicaţii, peste 6.200 s-au creat în Cluj, arată cele mai recente date de la Statistică. Astfel, la finalul anului 2013 Clujul avea aproape 11.700 de softişti, dublu faţă de anul 2008, dinamică record la nivel naţional. În cei cinci ani analizaţi, Bucureştiul, de exemplu, a pierdut peste 3.000 de oameni din acest domeniu, dar rămâne lider incontestabil ca număr de joburi în informaţii şi comunicaţii.

După Cluj, al doilea judeţ în care a crescut semnificativ numărul locurilor de muncă din domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor este Braşovul, acolo unde la finalul anului 2013 erau 4.430 de salariaţi în acest sector, cu aproape 50% mai mulţi decât în 2008.

Podiumul este completat de Ilfov, unde de la 2.023 de oameni în sector la finalul lui 2008 s-a ajuns la aproape 3.500 de oameni în 2013.

Pe zona de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, în perioada 2008-2013 au fost create peste 57.000 de noi locuri de muncă, cele mai multe la nivelul economiei. Bucureştiul a reuşit să ia „crema“ acestei creşteri, cu peste 8.500 de locuri de muncă, restul oraşelor care au atras locuri de muncă în acest sector fiind Sibiul, Ilfovul, Clujul şi Braşovul.

 
 
AFACERI DE LA ZERO