Chiulul de la plictisitoarea ora de chimie s-a transformat in chiulul de la plictisitoarea sedinta, enervanta intalnire sau, pur si simplu, de la o zi de munca precum oricare alta. Traficul, o inoportuna "malaise", un deces nevinovat in familie... Se intampla. In mod amuzant, folosim aceleasi scuze ca si acum 10 ani, dar pentru a evita sa mergem la serviciu de data aceasta. De ce lipsim "nemotivat" de la job?
"Daca absenteismul devine o practica uzuala, poate influenta clar negativ cariera unei persoane. Se va vedea in primul rand o modificare in performanta acesteia si probabil ca nu va rezista prea mult in compania in care lucreaza", spune Madalina Didea, managing partner al Hart Human Resource Consulting.
Un angajat "prins de febra absentelor" va schimba in cele din urma mai multe locuri de munca si astfel se vor vedea efecte negative si asupra carierei sale pe termen lung, este de parere Didea.
Absenteismul este un factor de risc. Invocarea repetata a unor motive pentru a lipsi de la locul de munca erodeaza in timp relatia dintre cele doua parti implicate: angajati si angajatori. Iar acestia din urma pot alege sa apeleze in final la solutii ultimative.
"Neincredea angajatorului in angajati este un factor ce conduce in final la despartire. Este o lipsa de interes fata de organizatie, care nu poate ramane nesanctionata", adauga ea.
Din cei aproape 1.000 de angajati, cat are in prezent Banca Romaneasca, absenteismul se situeaza la o cota lunara de 5%, ceea ce inseamna ca aproape 50 de angajati lipsesc intr-o luna de la serviciu, pe baza unor concedii medicale, concedii fara plata, concedii pentru probleme familiale (deces, nastere, casatorie). Mihaela Forgaciu, director de resurse umane al bancii, spune ca oameni nu lipsesc nemotivat din companie. "Prin absenteism, noi intelegem concediile medicale, invoirile, concediile pentru evenimente familiale", precizeaza ea.
In cadrul RTC, la un total de 3.900 de angajati pe grup, rata absenteismului este de 1,5% pe luna.
"Atunci cand motivele sunt de natura medicala sau personala, nu se iau niciun fel de masuri punitive. Din contra, firma si colegii incearca sa sprijine angajatul respectiv sa iasa din impasul in care se afla", spune Nina Preda, director de personal si salarizare in grupul RTC.
Cu toate acestea, drumul de la intelegere si compasiune pana la masuri mai serioase, in urma carora angajatul poate ramane fara job, nu este foarte lung.
"Daca nu exista motive serioase, angajatului i se aduce un avertisment, iar daca absentele nemotivate se repeta foarte des, se poate ajunge, in final, la desfacerea contractului de munca, dupa prevederile legale", adauga Preda.
Orice se poate spune despre angajatii care "isi iau singuri liber", insa un lucru e cert: nu duc lipsa de imaginatie pentru a gasi scuzele potrivite. "Cele mai frecvente motive invocate de angajati atunci cand lipsesc sunt vremea urata, traficul din oras, locatia locului de munca, problemele de sanatate si altele. Nu intotdeauna acestea sunt cele reale", declara Preda.
Potrivit unui studiu realizat de UK Employment Law Advisory Services (ELAS), patru din primele zece cele mai folosite scuze pe care le folosesc britanicii pentru a justifica intarzierile la locul de munca au legatura cu obiecte de inalta tehnologie care nu functioneaza cum trebuie.
"Nu este nici o indoiala ca aceste gadget-uri, precum telefoanele mobile de ultima generatie si Blackberry-urile, au adus multe foloase de-a lungul ultimilor ani", este de parere Peter Mooney, de la ELAS.
"Dar faptul ca noi ne bazam pe ele si, intr-o anumita masura, ne indoim de ele, pare sa ii faca pe cei mai inventivi dintre angajati sa dea vina pe aceste obiecte pentru propriile lor greseli", adauga el. Iar adevarata provocare ramane sa descoperi cand angajatul spune sau nu adevarul.
De ce lipsesc angajatii? In general, politica de personal este cea mai frecventa cauza directa pentru o rata ridicata a absenteismului. "Absenteismul este legat de o politica de personal deficitara", este de parere Madalina Didea.
In consecinta, angajatii tind sa lipseasca pe fondul unei rupturi intre asteptarile lor si ceea ce le ofera locul de munca.
"Rata absenteismului creste atunci cand sistemul organizational nu corespunde nevoilor angajatului. Atunci cand o persoana nu este motivata suficient, scade si interesul fata de munca, constient sau inconstient. Un angajat nu lipseste pur si simplu", adauga ea.
Orientarea catre oameni, preocuparea constanta pentru crearea unor conditii de lucru optime, clarificarea rolului fiecarui angajat si a posibilitatilor de dezvoltare profesionala, programele de team-building sau un management participativ duc la o motivare crescuta a angajatilor, la un sentiment puternic de apartenenta la firma si la cultura ei organizationala. In aceste conditii, putini angajati sunt dispusi sa piarda totul prin niste absente nemotivate.
"Absenteismul redus va fi insa doar un beneficiu secundar pentru firma, principalul fiind acela al performantelor crescute din partea angajatilor sai motivati", este de parere Nina Preda.
Potrivit unor cercetari, cei mai predispusi sa lipseasca sau sa intarzie la lucru sunt angajatii americani. Iar acest lucru se intampla mai ales in companiile care au o conducere manageriala deficitara, iar moralul angajatilor are cel mai mult de suferit. Conform companiei CCH, specializata in consultanta in HR, la nivel global, numarul absentelor nemotivate in organizatii a crescut la 2,5% in 2006. Tot acelasi studiu precizeaza ca doar o treime din absente au fost atribuite unor imbolnaviri subite. Un sfert din acestea au fost asociate cu problemele de familie, 18% cu "nevoile personale" si 12% cu stresul.
Cu toate acestea, absentele nemotivate s-au dovedit a fi la ordinea zilei mai ales in companiile cu un nivel ridicat de stres al angajatilor si cu un moral scazut. Aproape jumatate din organizatiile cu un moral scazut al angajatilor au declarat ca absentele nemotivate constituie o problema serioasa pentru companie.
Potrivit Ninei Preda, tinerii sunt cei care absenteaza mai des, iar perioadele cu vreme foarte urata duc si ele la anumite cresteri ale retai absenteismului, mai ales din partea persoanelor care locuiesc foarte departe de locul de munca.
"In general, tinerii sunt cei care absenteaza mai des, mai ales in primii ani de angajare, cand apare acel sentiment de omnipotenta, dar pe masura ce inainteaza in varsta devin mai responsabili", spune Madalina Didea.
Motivarea angajatilor are un rol foarte important in combaterea absenteismului. Iar aceasta trebuie facuta in functie de fiecare angajat.
"In primul rand trebuie sa vezi unde este problema si la ce nivel apar nemultumirile. Pentru functiile de la baza piramidei, trebuie sa fie urmarite sistemele de recompensa, conditiile de munca, iar la nivel managerial este foarte important echilibrul oferit intre viata personala si cea profesionala", adauga Didea.
Domeniile care sufera cel mai mult din cauza absenteismului sunt cele din industrie. Cu toate acestea, nici companiile care activeaza in zona serviciilor nu sunt ferite.
"Cred ca problema absenteismului se pune la modul real in special in domeniul productiei. Mai degraba decat o cariera, angajatii 'blue collars' isi vad activitatea ca pe o simpla meserie si isi formeaza o orientare sezoniera", spune Elena Ionescu, consultant Hudson. Este de parere ca, in general, acestia sunt mai interesati in a-si intretine familiile, fara sa doreasca in mod deosebit construirea unei cariere in adevaratul sens al cuvantului.
"Performanta este o functie de efort/ timp, iar un slab interes pentru performanta poate fi o motivatie pentru perceptia timpului ca o resursa abundenta, nelimitata, care poate fi irosita fara consecinte grave", declara Ionescu.
Astfel ca o importanta deosebita trebuie acordata descoperirii a ceea ce ii motiveaza pe angajati, prin urmarirea unui sistem de beneficii, de compensatii aliniat la tendinte si la nevoile angajatilor.
"In multe companii se folosesc retete neadaptate de beneficii care nu intotdeauna pot multumi pe toata lumea", este de parere Didea.
Pentru prevenirea absentelor datorate starii de sanatate a angajatului, directorul de resurse umane al Bancii Romanesti a declarat ca a fost realizat un contract cu companiile specializate in medicina muncii, care monitorizeaza starea de sanatate a angajatilor.
"In primul rand am incercat sa oferim angajatilor accesul la un cabinet medical chiar in locatia unde isi desfasoara activitatea", spune si Preda, de la RTC.
"In acest fel pot fi rezolvate din timp eventualele probleme medicale, fie prin tratarea lor pe loc, fie prin trimiterea la un medic specialist. Chiar daca nu apar probleme medicale, angajatii merg la controalele periodice obligatorii care le verifica starea de sanatate", adauga ea.
Managementul grupului RTC beneficiaza de abonamente la o clinica medicala privata unde primesc ingrijiri. "Acestea sunt modalitatile prin care incercam sa contribuim la o sanatate cat mai buna a angajatilor nostri. Absenteismul redus datorat imbolnavirilor este doar o consecinta fericita a acestor preocupari", declara Preda. In plus, angajatii care lucreaza in locatii situate in zone indepartate ale Bucurestiului beneficiaza de mijloace de transport platite de companie.
Totodata, angajatii noi beneficiaza de programe de integrare in care le este prezentata firma, procedurile si colegii cu care vor lucra, familiarizandu-se astfel cu echipa, atmosfera de lucru si cu beneficiile pe care le vor avea si inteleg care sunt asteptarile din partea lor. "Stim ca in acest fel vor veni cu placere la lucru in fiecare zi. In general, cei care absenteaza nejustificat sunt cei nemotivati, instrainati de colegi, care nu au incredere in companie si in viitorul lor in acel loc de munca", incheie Preda.
Petrecaretii absenti
Petrecerile costa economia Australiei aproximativ 437 de milioane de dolari australieni pe an. Iar angajatii care au lipsit din cauza petrecerilor din seara precedenta puncteaza peste 2,6 milioane de absente nemotivate in fiecare an.
Un studiu realizat de Universitatea Flinders pe un esantion de 13.500 de australieni a declarat ca efectul consumului de alcool asupra absenteismului la munca este mult mai mare decat se credea.
Perioada sarbatorilor de Craciun este considerata a fi de varf in ceea ce priveste absentele nemotivate, mai ales ca aceia care isi iau cele mai multe zile libere nu sunt bautorii frecventi, ci persoanele care beau mai rar si la petreceri tind sa exagereze.
Absenteismul in Australia este totusi o problema minora in comparatie cu cel din Marea Britanie, unde aproximativ 10 milioane de zile de munca sunt pierdute anual din cauza petrecerilor din seara precedenta. De fapt, angajatul tipic din Marea Britanie lipseste in medie doua zile si jumatate pe an din cauza serilor in care consuma alcool, si unul din trei angajati recunoaste ca si-a luat cel putin 5 zile libere pe an din cauza starii de dupa o petrecere. Costurile totale datorate acestor "mici excese bahice" se cifreaza in jurul sumei de 2,8 miliarde de lire sterline pe an in economia Regatului Unit.
Conform unui studiu realizat de firma de consultanta americana CCH, in anul 2006 s-a inregistrat o crestere a numarului de absenti cu 2,5% fata de anul precent, rata atingand cel mai inalt nivel din ultimii ani. In America, acest lucru costa companiile in cauza aproximativ 850.000$ pe an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
