Profesii

Cand se va termina haosul de pe piata fortei de munca

Cand se va termina haosul de pe piata fortei de munca

Castigatori vor fi cei vor reusi sa atraga in companii cei mai buni angajati si care vor reusi mai apoi sa-i si pastreze. Cat priveste tabara candidatilor, este foarte posibil ca aceia care au de castigat pe termen scurt, mai exact cei care schimba jobul foarte des pentru cresteri salariale mari, sa fie perdantii pe termen lung.

14.09.2008, 16:54 40

Exista un fel de regula nescrisa a directorilor de resurse umane din companiile de pe pietele mature. In Germania sau in Marea Britanie, CV-ul unui angajat care a schimbat mai mult de 3-4 joburi in 10 ani va fi respins fara drept de replica pentru ca un astfel de "slalom" profesional este primul semn al lipsei de seriozitate si profesionalism la un candidat. La fel procedeaza si companiile mari din India, insa din alt motiv: pe o piata cu 1,1 miliarde de locuitori si cu un salariu mediu de aproximativ doua ori mai mic decat cel din Romania, angajatorii isi permit cu o mai mare usurinta sa fie selectivi.

In CV-urile angajatilor din Romania apar frecvent si cate trei schimbari ale locului de munca intr-un an de zile.

"Romanii isi schimba jobul atat de des pentru ca stiu ca pot gasi cu usurinta alt angajator, ba chiar pe bani mai multi. Managerii romani sunt mofturosi pentru ca stiu ca, odata iesiti pe piata, se afla intr-un mediu sigur. In Grecia, spre exemplu, lucrurile nu stau deloc asa. Ca director de resurse umane sau de marketing, daca pleci din compania in care lucrezi, risti sa ramai fara job intre sase si opt luni", spune Panos Manolopoulos, CEO al companiei de executive search Stanton Chase International in Orientul Mijlociu si care a condus timp de patru ani biroul local al firmei.

Romania este un fel de "copil-minune" al Europei. Cu o crestere economica anuala de 9,3% in primul semestru al acestui an, Romania a mai castigat recent o runda in lupta cu competitorii europeni. Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta in management Hay Group, puterea de cumparare a managerilor romani este de doua ori si jumatate mai mare decat cea a unui manager din Suedia. Altfel spus, managerii romanii castiga bine si pot sa faca mai multe lucruri cu aceiasi bani decat alti manageri din Polonia, Slovacia, Cehia, Franta, SUA sau Rusia.

Asa cum spunea britanicul Alasdair Glen, fostul sef al americanilor de la Accenture pe piata locala, intr-un interviu acordat ZF in urma cu un an, "Romania este locul in care trebuie sa fii in acest moment".

Exista insa voci in piata care atentioneaza asupra faptului ca situatia de pe pietele internationale ar putea sa se reflecte mai curand decat ne-am astepta asupra economiei si va lua prin surprindere si piata fortei de munca. "Au aparut deja semne de recesiune in industria romaneasca, in special in industriile care lucreaza pentru Vest, iar companiile incep sa dea semne de oboseala", spune directorul de resurse umane al unei multinationale de pe piata locala, care nu a dorit sa fie citat.

Intr-un scenariu pesimist, criza internationala va avea, mai devreme sau mai tarziu, efecte si pe piata locala. "De vreme ce numarul comenzilor pe care le primesc producatorii romani va scadea, vom vedea disponibilizari si restructurari mai dure decat orice s-a vazut pana acum", adauga managerul de HR.

 

Banii, mijloc "primitiv" de retentie

Un lucru care ii ingrijoreaza tot mai mult pe investitori este tocmai lipsa de previzibilitate a pietei. Companiile care au venit in urma cu doi-trei ani in Romania cu un business plan pe termen mediu si lung si-au vazut inca de anul trecut planurile date peste cap de costurile cu forta de munca, care au aruncat in aer bugetele, cu procente de pana la 30%.

Algoritmul care alimenteaza spirala negativa a cererii si a ofertei de pe piata are la baza doua motive: plecarile de personal si numarul insuficient de specialisti.

"De fiecare data cand un angajat pleaca dintr-un loc creste costul postului in doua sensuri: si acolo de unde pleaca, si acolo unde se duce", spune Iuliana Stan, business manager la Human Synergistics Romania, filiala locala a unei companii de consultanta din Statele Unite, care se ocupa cu diagnosticarea culturii organizationale.

Discutiile despre felul in care trebuie sa iti negociezi salariul par cel putin inutile in contextul actual al pietei fortei de munca locale. Tot ce trebuie sa faca un candidat care vrea un salariu mai mare este sa isi schimbe jobul.

Managerii romani au vazut in ultimii ani cresteri salariale anuale de 20-30%, iar cei care si-au schimbat jobul chiar si-au dublat castigurile.

Adeseori, pentru a atrage un angajat nou, compania ofera un salariu mai mare decat cel oferit celui care ocupase anterior postul, insa, in timp, remuneratia stagneaza. "Dupa o perioada de stagnare a salariului, angajatul, nemultumit, pleaca in alta parte si creste iar costul pentru doua posturi. Acest tip de miscare poate sustine spirala negativa a cererii si a ofertei pe piata fortei de munca inca multa vreme de acum inainte, minim 4-5 ani, dar poate chiar si 10", spune Stan, precizand ca este greu controlabil fenomenul de migrare a angajatilor in lipsa unor politici de retentie complexe care nu se uita doar la bani.

Prima tentatie a companiilor este sa arate cu degetul spre candidati, care au asteptari nerealiste si parasesc prea des organizatiile. Cu toate acestea, miscarea este ciclica, iar angajatorii o intretin tacit. Companiile platesc salarii mari doar pentru a se asigura ca reusesc sa umple golurile ramase dupa plecarea altor angajati vanati pe salarii mari de alti angajatori.

"Companiile platesc mult crezand ca asa atrag si retin angajati, dar neputand sa tina pasul cu cresterea salariala din piata incurajeaza migratia oamenilor la mai putin de doi ani de la o companie la alta. Sunt foarte putini managerii care lucreaza de 6-8 ani in aceeasi companie. Companiile folosesc un mijloc primitiv de retentie: banii. In lipsa unui mijloc de retentie suplimentar, cum ar fi cultura organizatiei sau climatul de lucru, doar cresterea salariilor ca mijloc unic de retentie genereaza de fapt inflatie nu retentie, iar firmele isi cresc singure costurile", afirma Stan.

Un alt factor care incurajeaza contextul actual din resurse umane este insasi evolutia pietei. Daca in urma cu 10 ani era o fala si o mare aspiratie sa lucrezi la una dintre putinele corporatii existente in Romania, de cativa ani buni incoace, numarul angajatorilor eligibili a crescut si este in continua dezvoltare. Pentru a tine pasul cu dezvoltarea multinationalelor, antreprenorii a trebuit sa ofere aceleasi salarii si aceleasi beneficii angajatilor. In consecinta, daca acum cativa ani un angajat din multinationala pleca intr-o alta multinationala, in prezent miscarile din piata sunt extrem de "neordonate" din acest punct de vedere.

Vedem angajati care pleaca la companii mai mici sau la companii romanesti, acestea din urma ajungand sa-si plateasca executivii mai bine decat multinationalele.

 

Absolventii isi cer drepturile

"Stau cu chirie cu prietena mea, care este studenta. Platesc din salariul meu 350 de euro pentru o garsoniera in cartierul Rahova si castig 1.700 de lei (aproape 500 de euro - n.r.). Inca mai primim bani de la parinti pentru a ne putea descurca. Cine poate trai in Bucuresti cu mai putin de 150 de euro pe luna?", spune Radu, care a terminat Facultatea de Drept si care lucreaza in prezent intr-o firma de comunicare si PR.

Ce se intampla la nivel de management se reflecta si la nivel de entry-level. In Franta, tinerii care isi gasesc un loc de munca imediat dupa absolvire se pot considera norocosi. Cei mai multi nu au sansa de a lucra inca de la inceput in domeniul pentru care s-au specializat. Joburile part-time si cele considerate in Romania "nedizerabile", cum sunt cele de chelner, babysitter sau lucrator comercial sunt cele spre care se indreapta majoritatea studentilor in strainatate. In Romania, in schimb, studentii lucreaza in centre de outsourcing, in multinationale - in comunicare sau relatii publice sau in banci. Diferenta este ca in Franta salariul minim este de aproape 1.000 de euro, in timp ce in Romania un student castiga in medie 300 - 400 de euro.

Boomul economic inseamna investitii in crestere si multe locuri de munca pentru care nu exista suficient de multi specialisti pe piata. Iar absolventii au simtit foamea de angajati a companiilor, si au inteles ca businessurile depind acum de oameni. Cu toate acestea, absolventii isi cer drepturile. Chiriile au explodat in ultimii ani, astfel incat o garsoniera costa intre 250 si 500 de euro pe luna in Bucuresti. In consecinta, cei proaspat intrati pe piata fortei de munca par indreptatiti sa ceara salarii de 700 - 1.000 de euro.

Unul dintre semnalele cele mai relevante pentru ritmul in care avanseaza piata fortei de munca este felul in care cresc salariile absolventilor de facultate, cu cate 100 de euro pe an. "Daca anul trecut absolventii cereau 300 de la primul job, in prezent, la nivel de entry-level nu prea mai exista salarii sub 400 de euro", spune Butunoiu, care admite ca exista si solicitari de salarii de 1.000 de euro lunar, care se justifica in anumite cazuri si pe anumite specializari, cum sunt arhitectura, ingineria sau designul.

Cresterile mari salariale la nivel de middle si top management au antrenat si salariile pentru pozitii de executie si entry-level, lucru apreciat ca fiind unul dintre putinele lucruri bune care se intampla acum pe piata fortei de munca. Explicatia? O discrepanta foarte mare intre salariile mici si cele mari este foarte "nesanatoasa", spune head-hunterul George Butunoiu.

"In strainatate, raportul intre salariile minime si cele ale executivilor este de unu la cinci. In Romania, in schimb, raportul este aproape dublu. Scaderea diferentelor intre salarii este unul dintre cele mai solide semne de normalizare a unei piete", precizeaza el.

Angajatorii nu sunt mereu de aceeasi parere, invocand pretentiile exagerate ale candidatilor si lipsa de competente.

 

Nu toate salariile cresc

"Angajatii noi castiga mai bine decat cei vechi, care, de multe ori, sunt responsabili cu transferul de know-how catre cei nou-veniti. O astfel de situatie poate fi foarte frustranta pentru angajatii cu mai multi ani de vechime", spune Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO.

Lupta pentru oameni a devenit atat de viscerala, incat a produs anomalii pe piata, astfel incat grila salariala in functie de domeniu, tipul de job si experienta profesionala a disparut.

"Firmele sunt atat de ingrozite sa angajeze oameni mai in varsta sau fara experienta de multinationala, incat se duc doar dupa tineri, care supraliciteaza."

In consecinta, de pe o piata a fortei de munca puternic afectata de deficit sunt excluse anumite categorii de angajati, pe baza unor stereotipuri stabilite de angajatori: cei cu varste de peste 45 de ani, cei fara experienta de multinationale, cei care au lucrat in companii de stat.

"In strainatate, in afara de cateva pozitii foarte inalte din punct de vedere ierarhic, salariile sunt foarte previzibile. In strainatate, nu exista negociere salariala. Nu te intreaba niciun angajator ce salariu vrei pentru ca se stie inca de la bun inceput", spune Butunoiu.

Iar momentul in care si Romania va ajunge la acest stadiu, se va tempera si piata salariala. Specialistii in resurse umane apreciaza ca salariile din Romania au sanse sa prinda din urma salariile europene, in conditiile in care economiile mature majoreaza salariile cu 2-3% anual, peste inflatie. "In cinci-sase ani, salariile se vor apropia de nivelul de jos inregistrat in Uniunea Europeana. Pana atunci, insa, vor tot creste", spune Butunoiu.

 

Totul pana la bani

Momentul de fractura de pe piata fortei de munca despre care vorbesc specialistii va face victime atat in randul companiilor care va trebui sa se uite cu foarte mare atentie la costuri, dar si asupra angajatilor, care vor fi nevoiti sa se acomodeze la niste realitati pe care, mai ales cei mai tineri, le-au uitat: disponibilizari, scaderi salariale, somaj.

Castigatori vor fi cei care vor reusi sa atraga in companii cei mai buni angajati si care vor reusi mai apoi sa-i si pastreze. Cat priveste tabara candidatilor, este foarte posibil ca aceia care au de castigat pe termen scurt, mai exact cei care schimba jobul foarte des pentru cresteri salariale mari, sa fie perdantii pe termen lung.

In Romania exista in prezent o generatie de manageri de top care au avut parte de o ascensiune profesionala rapida, de o cariera interesanta si, in consecinta, si de salarii foarte mari. "Astfel de executivi nu se mai pot obisnui cu un job la alt nivel si fie raman in aceeasi companie, fie intra in antreprenoriat sau consultanta", spune si Mihaela Damian, managing partner al Stanton Chase Romania, dand exemplul unui manager de 28 - 33 de ani, care are venituri de 7.000 - 10.000 de euro pe o pozitie de director financiar sau director de operatiuni.

"Multi dintre acesti manageri devin niste inadaptati. Si pentru clienti este greu de inteles cum un candidat cu sapte ani de experienta cere un salariu de 7.000 de euro. Candidatii tineri care au ajuns general manageri foarte usor si care incearca sa o ia de la capat in alta companie sau in alt domeniu nu mai vor decat pozitii de general manager", explica managing partnerul Stanton Chase.

Desi toti actorii din piata vorbesc despre flexibilitate in relatiile de munca, este vorba despre "flexibilitate in sus, nu in jos", apreciaza Damian, pentru ca motivatia reala a angajarii sau a schimbarii jobului sunt banii.

Cand vine vorba de momentul in care va disparea haosul in care directorii de HR incearca sa faca ordine, head-hunterul George Butunoiu are un raspuns simplu: piata fortei de munca se va calma atunci cand salariile vor ajunge la nivelul Uniunii Europene. "La fel s-a intamplat si in tari ca Grecia sau Germania. Desi salariile au crescut tot mai mult in ultimii ani, mai ales la nivel de management, la nivel de medie suntem cu mult sub veniturile vest-europenilor."

Executivii de top din multinationale au salarii care trec cu usurinta de 10.000 de euro pe luna. La fel de adevarat este insa ca angajatii care lucreaza in companiile private de pe piata locala castiga, in medie, 2,2 euro brut pe ora, potrivit unei analize despre remuneratiile din mediul privat in 11 tari din Europa de Est, realizata de Federatia Angajatorilor Europeni (FedEE). Romania ramane una dintre cele mai ieftine destinatii investitionale din perspectiva costurilor salariale, fiind surclasata din acest punct de vedere doar de Bulgaria, unde plata orara bruta este de 1,2 euro. Spre comparatie, un angajat neamt castiga 20,2 euro pe ora.

Mai mult decat atat, salariul minim brut de 500 de lei pe luna (140 de euro) ne plaseaza pe ultimele locuri intre tarile europene, fiind de aproape zece ori mai mic decat al britanicilor, unde castigurile minime reglementate sunt de 1.381 de euro pe luna.

Un lucru este clar. Piata este dinamica atata timp cat exista oportunitati si cat timp este atractiva. "Spirala cererii si a ofertei se va termina atunci cand se va termina excesul de oferta din partea angajatorilor. Deocamdata insa salariile romanilor sunt cam la 30% fata de salariile din alte tari din UE. Probabil ca spirala va incepe sa se relaxeze atunci cand salariile vor ajunge la un nivel aproape 70% si Romania nu va mai fi la fel de interesanta pentru investitori, iar oportunitatile vor incepe sa se retraga", spune Stan.

Piata fortei de munca va mai oferi surprize in viitorul apropiat, iar rolul directorilor de resurse umane va fi tot mai important. "Practic, acesta este rolul directorilor de HR. Sa anticipeze si sa previna eventualele probleme care pot aparea. Sa stie, spre exemplu, ca anul viitor salariile la nivel de entry-level vor porni de la 500 de euro", incheie Butunoiu.

 

Pleaca des din companii

  • Timp de trei ani, 47% dintre romani nu si-au schimbat jobul, iar 1% au ales sa isi schimbe angajatorul de sase ori in acest interval, potrivit unui sondaj realizat recent de site-ul cu anunturi de angajare eJobs.
  • Retailul este unul dintre domeniile cele mai afectate de fluctuatia de personal, in unele companii turnover-ul ajungand pana la 80%, potrivit specialistilor in recrutare.
  • Pe urmatoarele locuri se situeaza call centerele cu o fluctuatie anuala de personal de 70% si constructiile, cu 60%. In prezent, cea mai scazuta fluctuatie se inregistreaza in IT, unde turnover-ul de personal ajunge pana la maximum 20% anual.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO