Cu toate acestea, cei care aleg să urmeze programe de MBA sau demasterat în management în străinătate consultă cu mare atenţieclasificările internaţionale înainte de a se înscrie la un program,pentru simplul fapt că nu au foarte multe informaţii despre şcolilebune şi le văd ca un punct de pornire.
Pe de altă parte, studiul realizat de cercetătorii şcolii deafaceri Edhec relevă faptul că şcolile încearcă să rămână cât maimult timp în clasamente şi că, pentru a corespunde criteriilor derealizare a acestor topuri, elimină unele elemente inovatoare sauevită să-şi schimbe strategia, de frică să nu-şi piardă poziţia înclasament.
"Un clasament nu poate satisface toate nevoile, pentru că el devinerelevant atunci când compară instituţii similare, iar criteriile sereferă mai mult la calitatea predării. În plus, mulţi furnizori declasamente ale şcolilor de afaceri nu oferă detalii clare privindmetodologia folosită pentru realizarea topului, indiciu clar alunei lipse de transparenţă", este de părere Stéphane Gregoir,profesor de cercetare în cadrul şcolii de afaceri franceze EdhecBusiness School.
În opinia sa, există mai mulţi actori cu interese şi aşteptăridiferite atunci când sunt interesaţi de clasamentele celor mai buneuniversităţi sau programe de MBA, de exemplu: pe de-o parte,studenţii şi părinţii sunt interesaţi de gradul de "angajabilitate"al absolvenţilor, precum şi de recuperarea investiţiei (princifrele care indică creşterile salariale după absolvire), iar pe dealtă parte sunt aşteptările profesorilor - care vor să ştie caresunt cele mai bune universităţi în care pot să lucreze- sau aledecanilor, care îşi pot adapta strategia pe termen lung în funcţiede comparaţia cu competitorii.
"Topurile au devenit mai degrabă indicatori ai reputaţiei uneişcoli decât ai calităţii. Pentru a avea mai multă relevanţă,topurile şcolilor de afaceri ar trebui să ia în considerarebackroungul profesional anterior şi gradul de satisfacţie alabsolventului atunci când folosesc indicatorul privind nivelurilesalariale, de exemplu", a adăugat Gregoir. Cu toate acestea,topurile instituţiilor educaţionale sunt foarte apreciate de cătrecandidaţi, care le consideră obiective şi le folosesc adesea pentruselecţia şcolilor la care vor să se înscrie.
A urmărit cel mai bine cotat program în treitopuri
Lucian Isar, senior executive director în cadrul băncii Bancpost,membră a grupului elen EFG Eurobank, urmează în prezent cursurileprogramului Advanced Managemeny Program în cadrul Harvard BusinessSchool, o şcoală de afaceri aflată pe primele locuri în toatetopurile internaţionale de ani de zile. Absolvent de ASE şi alFacultăţii de Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti, ela urmat şi cursurile programului de Executive MBA în cadrul şcoliide afaceri Booth a Universităţii din Chicago. De asemenea, Isar maiare un masterat în finanţe şi matematică la universitatea britanicăOxford şi două diplome de certificare profesională în riskmanagement. Cum şi-a ales programele de studiu?
"Criteriile principale de decizie au fost poziţionarea globală şiratingul diferitelor axe ale programelor pe care le urmăream în 3topuri diferite, flexibilitatea programului (să-mi permită sălucrez şi să cofinanţez programul) şi comunitatea de alumniinfluentă în dimensiunile relevante. Am mizat în mare măsură pecascada informaţională reprezentată de topuri încercând să aleg defiecare dată cel mai bine poziţionat program în mod global la unnumăr de 3 publicaţii", a spus Isar.
El a vrut să studieze la o şcoală de afaceri din străinătatedatorită programei de studiu relevante, rigorii academice, tradiţiaşcolilor, dar şi pentru oportunitatea de a "importa" idei din alteţări şi care ar putea avea aplicabilitate pe piaţa locală.
A vrut la EMBA la INSEAD, dar l-a făcut laASEBUSS
Georgeta Dendrino, managing director al firmei de trainingInteract, a vrut să urmeze cursurile unui program de Executive MBAîn cadrul şcolii de afaceri INSEAD, una din cele mai vechi şi binecotate şcoli de afaceri în topurile internaţionale, însă, din cauzăcă programul era prea scump pentru posibilităţile ei de la aceavreme, a ales un program livrat pe piaţa locală.
"Am vrut să urmez un program de EMBA ca să-mi structureze mai bineinformaţia, pentru că aveam deja cunoştinţe teoretice şi experienţăde lucru, dar şi pentru a interacţiona cu alţi manageri, care auîmpărtăşit din experienţa lor. Pentru că nu am putut să urmezprogramul de la INSEAD, l-am ales pe cel despre care absolvenţiispuneau că e cel mai bun şi că e bazat mai mult pe studii de caz şiaplicaţii practice", spune Dendrino, care a absolvit în 2007programul de EMBA oferit de ASEBUSS, una din cele mai vechi şcolide afaceri din România. În prezent, costul programului de EMBA laINSEAD este de 90.000 de euro, în timp ce programul oferit deASEBUSS costă 21.500 de euro.
Cum ajungi mai uşor şef: cu master în management sau cuMBA?
Unul dintre criteriile care stau la baza realizării topurilor celormai bune şcoli de afaceri sau universităţi îl reprezintă evoluţiaîn carieră a absolvenţilor la o anumită perioadă de la finalizareaprogramului (de regulă, la trei ani). Unul din cele mai "la modă"programe educaţionale din ultimii ani este masteratul înmanagement, destinat tinerilor absolvenţi de facultate fărăexperienţă de lucru. Spre deosebire de celelalte programe demasterat, acesta oferă oportunitatea ca, după finalizarea sa,absolventul să nu intre pe o poziţie de entry-level, ci chiar poateaccede spre o poziţie de middle management în companie.
"Aceste programe reprezintă clar o alternativă pentru tinerii carenu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă şi îi ajută să fie maiavantajaţi decât restul la absolvire. Dacă se descurcă bine înperioada de internship din cadrul acestui program, absolventulpoate intra pe o poziţie superioară decât cea de entry-level, poatechiar în middle management", susţine Bogdan Kochecsh, businessdevelopment manager în cadrul Educativa, un grup de ONG-uri cuactivităţi în domeniul educaţional, care oferă servicii deconsiliere pentru admiterea la universităţi din străinătate prinserviciul Edmundo.
Daniel Catană, absolvent al unui program de MBA în SUA, este depărere că, de multe ori, programele de masterat sunt mai apreciatedecât cele de MBA de către angajatorii străini, pentru că sunt multmai specializate.
"De obicei, lumea nu ia în considerare aceste programe de masterat,care sunt mult mai rentabile din punct de vedere financiar şi oferăo mai bună pregătire pe partea tehnică. În străinătate îţi găseştimai uşor un job dacă ai o specializare tehnică", a spus Catană,care în prezent este consultant în cadrul unei firme de consultanţăîn management.
Cât de credibile sunt topurile în faţaangajatorilor
Indiferent de cât de bine este cotată o şcoală de afaceri întopurile internaţionale, angajatorii nu prea apreciază candidaţiicare nu au o experienţă de lucru relevantă în momentulangajării.
"Nu orice diplomă de MBA este valoroasă, deşi este un instrument dedezvoltare care oferă o imagine de ansamblu asupra businessului.Dintre un candidat cu cinci diplome, dar fără experienţă de lucruşi un candidat cu cinci ani de experienţă, fără atâtea diplome,sunt convinsă că în 99% din cazuri angajatorii îl aleg pe cel cuexperienţă", susţine Alexandra Urşeanu, business developmentmanager în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane HartHuman Resource Consulting.
Ea a mai precizat că este şi în concepţia românilor implementatăideea de a fi manager, indiferent de experienţa sau de şcoalaabsolvită. Specialiştii spun însă că nici înscrierea la un programde MBA nu este oportună dacă programul este urmat preadevreme.
"Fără o experienţă de lucru relevantă, cursurile unui program deMBA înseamnă timp pierdut. Spre deosebire de masteratele înmanagement, care sunt o pregătire teoretică ce urmează dupăfinalizara facultăţii, cursurile de MBA trebuie să fie urmateatunci când îţi doreşti să obţii o poziţie mai bună în interiorulcompaniei, când deja ai coordonat echipe", susţine Bianca Ioan,directorul de marketing al şcolii de afaceri ASEBUSS.
Topul Financial Times
Aflat la cea de-a 12 ediţie
- Eşantion : 156 de şcoli de afaceri şi 8.000 de absolvenţi
- Criterii: salariul obţinut de absolvenţi după trei ani de laabsolvire, procentul de studenţi internaţionali din totalulnumărului de studenţi, expunerea internaţională în timpulprogramului de MBA, evoluţia în carieră după absolvire,recomandările absolvenţilor (de la ce şcoli de afaceri şi-arrecruta ei angajaţii), numărul de apariţii în publicaţiile despecialitate ale rezultatelor cercetării realizate în cadrul şcoliide afaceri etc.
- Şcolile participante trebuie să aibă acreditatea AACSB, Equissau Amba şi să fi desfăşurat cursul de MBA de cel puţin patruani.
Topul The Economist
Aflat la cea de-a noua ediţie
- Eşantion: 132 de şcoli de afaceri şi peste 18.700 de studenţişi absolvenţi
- Criterii: numărul de absolvenţi care şi-au găsit de lucru latrei luni după absolvire, rezultatele medii la testele GMAT,evoluţia salariului după absolvire, numărul de ţări în care existăo comunitate a absolvenţilor, numărul de ani de experienţă de lucruai studenţilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
