Pe langa indemnizatia de somaj care trebuie platita tot de stat,pe masura ce oamenii sunt trimisi in somaj, la buget nu vor maiajunge incasarile din taxele, contributiile si impoziteleobligatorii pe care le plateste in mod normal atat angajatul, catsi angajatorul.
"Rezultatul acestei situatii este cat se poate de semnificativ:sistemul asigurarilor de somaj administrat de stat este nerentabil,ineficient si costisitor, raportand costurile intretinerii unuisomer vizavi de beneficiile pe care statul le-ar obtine daca arstimula angajatorul sa mentina locurile de munca", spune EmiliaDragu, partener la firma de consultanta fiscala TaxHouse.
Calculelerealizate de specialisti in fiscalitate si resurse umane au luat inconsiderare valoarea salariului mediu brut pe economie din lunaoctombrie, care, potrivit Institutului National de Statistica, afost de 1.881 de lei (448 de euro). Statul pierde cel putin 4.800de euro pe an daca un angajat care castiga salariul mediu peeconomie a intrat in somaj.
O persoana care a avut in ultimul an un salariu brut de 1.881 delei, care are un stagiu de cotizare de minimum cinci ani, va primitimp de noua luni ajutor de somaj in cuantum de 544 de lei lunar,iar o persoana cu acelasi salariu, dar cu un stagiu de cotizare decel putin zece ani va primi de la stat, timp de un an, un ajutor desomaj in valoare de 582 de lei pe luna.
"Angajatorul si salariatul suporta contributii lunare calculatein baza salariului pentru fondul de asigurari sociale (pensii -n.red.), fondul de asigurari sociale de sanatate si fondul desomaj", spune Anca Grigorescu, avocat partener in cadrul casei deavocatura bpv Grigorescu. Pe langa aceste taxe, angajatorul maitrebuie sa plateasca alte taxe lunare care se calculeaza la fondulde salarii, precum contributia la fondul de indemnizatii pentruconcediul medical, contributia la fondul de garantare a creantelorsalariale, contributia la fondul de risc si accidente si uncomision la inspectoratul teritorial de munca. La acestea se maiadauga si alte impozite aferente salariatului. Pe langa acestea,statul va suporta si contributiile aferente fondului de asigurarisociale, fondului de asigurari sociale de sanatate si fondul deindemnizatii pentru concediul medical pentru persoana aflata insomaj, pe durata cat aceasta beneficiaza de indemnizatia desomaj.
"Dintotdeauna am stiut ca taxele si impozitele platite decompanie pentru fiecare salariat sunt uriase, insa nu cred ca suntactiuni individuale sau la nivel de grupuri mai mici care saschimbe in vreun fel reglementarile legale. Deocamdata, nu cred caexista nicio solutie in acest sens", sustine Roxana Ciltea,director de resurse umane in cadrul companiei farmaceuticeSanofi-Aventis Romania.
Pierderile sunt de fapt mai mari
In opinia lui Adrian Izvoranu, directorul general al AlianteiConfederatiilor Patronale din Romania (ACPR), pierderile cauzate deintrarea in somaj a angajatilor concediati sunt mult mai mari.
"Toata economia sufera pierderi (in urma cresterii somajului -n.red.), pentru ca exista o scadere a volumului de cumparare. Inceea ce priveste pierderile de la bugetul de stat, pe langaindemnizatii si contributiile sociale, se mai pierd bani din TVA,din impozitul pe profit si trebuie sa se mai faca si cheltuieli deasistenta sociala", adauga Izvoranu.
Anul trecut, aproape 250.000 de someri au intrat pe piata,ducand rata somajului la 7,5% si la un numar total de someri deaproape 700.000. Daca in 2009 cea mai mare parte a angajatilor careau ramas fara un loc de munca au provenit din mediul privat, inacest an este de asteptat ca bugetarii sa ingroase randulsomerilor.
100.000 de bugetari pleaca acasa in acestan
In 2010 se estimeaza ca maximum 100.000 de bugetari isi vorpierde locul de munca. Pierderile suportate de stat cu fiecaresomer sunt diferite, in functie de venitul brut, de vechimea inmunca si de stagiul de cotizare.
"Fiecare somer are costul lui, nu se poate generaliza o astfelde situatie, dar se pot grupa pe categorii aceste costuri. Singurainstitutie calificata sa spuna cat costa fiecare somer este AgentiaNationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM). Aici nu mergempe prezumtii si prognoze, iar in viitorul apropiat vom putea aflaaceste cifre imediat", spune Silviu Bian, seful ANOFM.
Directorul ACPR este de parere ca o masura pentru iesirea dincriza se poate face pe calea cresterii, si nu a scaderii. El credeca disponibilizarile vor fi mai costisitoare si de aceea trebuiecreate rapid locuri de munca.
"Foarte multe agentii trebuie sa treaca in zona economieisociale, pentru ca exista unele institutii necesare, dar care suntprost dimensionate si bugetate. De exemplu, AJOFM-urile suntinstitutii parazite care nu au ce cauta la bugetul de stat. Ele artrebui sa fie institutii non-profit, care sa se ocupe de formareaprofesionala", explica Izvoranu.
El a mai precizat ca agentiile judetene pentru ocuparea forteide munca cheltuie lunar un buget in mod nejustificat si ca doarstrang o oferta de locuri de munca de la angajatori.
In proiectul de buget pentru 2010 a fost introdusa o prevederepotrivit careia companiile care angajeaza someri sunt scutite de laplata contributiilor la asigurari sociale.
Angajatorii au apreciat ca masura arata bine "pe hartie", insaau subliniat ca in prezent aproape nimeni nu mai face angajari,astfel incat masura Guvernului risca sa ramana fara ecou. Ei au maispus ca statul ar trebui sa se preocupe de cum poate fi stimulatacresterea economica, astfel incat companiile sa reinceapa sa creezelocuri noi de munca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
