Cei mai mulţi români s-au înscris anul trecut la UniversityCollege London din Marea Britanie, una dintre cele mai prestigioaseuniversităţi britanice, cu o vechime de peste 180 de ani.Univeristatea se află pe locul 4 în clasamentul celor mai buneşcoli din lume realizat în acest an de publicaţia americană US News& World Report în colaborare cu compania Quacquarelli Symonds,specializată în educaţie şi studii în străinătate, care realizeazăastfel de clasificări încă din 2004.
Poziţia ocupată în top de universitatea britanică este susţinută şide faptul că 21 de foşti profesori şi absolvenţi ai acesteiinstituţii au primit Premiul Nobel, cel mai recent fiind obţinut înluna octombrie a anului 2009, când un profesor, Charles Kao, aprimit Premiul Nobel pentru Fizică.
"În anul 2009- 2010, un număr de 93 de studenţi români s-au înscrisla cursurile unei facultăţi din cadrul University College London,în creştere cu 48% faţă de anul şcolar anterior. Numărul celornou-înscrişi a crescut semnificativ de când România a intrat înUniunea Europeană", susţine James Davis, head of Alumni Relationsîn cadrul University College London. Cei mai mulţi români care vorsă-şi continue studiile la această universitate aleg mai alesFacultatea de studii slavone şi est-europene. Instituţia este apăstrat legătura şi cu 60 de absolvenţi români care lucrează îndiverse domenii, fie ca lectori universitari, fie ca businessdevelopment manageri. De asemenea, jumătate din absolvenţii acesteiinstituţii lucrează în România, ceilalţi rămânând să lucreze înstrăinătate.
Aproape 40 de români învaţă la Harvard
37 de români învăţau anul trecut în cadrul universităţii americaneHarvard, una din universităţile care de ani buni ocupă locul I înclasamentele internaţionale. Aproape 21.000 de studenţi s-auînscris anul trecut la cursurile unei facultăţi din cadrul acesteiuniversităţi, dintre care 6.655 au ales cursurile de licenţă,potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii instituţiei.
Alexandru Mănăilă, absolvent de economie la Harvard College înpromoţia din 2007, susţine că nu există un număr fix de români caresunt admişi la Harvard în fiecare an însă, de regulă, se înscriu şisunt admişi cam 2 sau 3 studenţi români, iar dacă numărulaplicanţilor este mai scăzut, pot intra şi şase români pe an încadrul acestei universităţi.
"Am vrut să merg la Harvard pentru că este cea mai bună şcoală dinlume, însă nu te duci acolo doar ca să înveţi macroeconomie, cipentru profesori. Eu îl aveam ca profesor de economie peeconomistul-şef al Casei Albe, iar profesoara de fizică eracâştigătoare a Premiului Nobel. În plus, absolvirea acesteiuniversităţi îţi oferă oportunitatea de a lucra într-o companiecare să fie lider de piaţă", spune Mănăilă, care este şi cofondatoral Ivy and Excellence în România, club care reuneşte 50 de membri,absolvenţi ai unor şcoli de prestigiu precum Harvard, Yale,Princeton, MIT, Oxford sau INSEAD, dar şi oameni de afaceriromâni.
În prezent, Alexandru Mănăilă este managing director în cadrul uneifirme de fuziuni şi achiziţii de pe piaţa locală, după ce a lucrattimp de doi ani în străinătate, în cadrul a două companii deconsultanţă în management pentru sistemul bancar.
"Companiile vin în campus să facă recrutări, însă diploma de laHarvard nu-ţi garantează un job la cea mai bună companie de pepiaţă. La firma la care am lucrat eu, de exemplu, care era liderulpieţei de consultanţă în management pentru sistemul bancar, au fostaplicate 400 de CV-uri ale absolvenţilor de Harvard, din care amfost admişi doar 2 sau 3 absolvenţi", spune Mănăilă.
18 absolvenţi români de MIT anul trecut
Tot anul trecut, în cadrul Massachusetts Institute of Technology(MIT), una dintre cele mai importante universităţi tehniceamericane de studii şi cercetări, aflată pe locul 9 în topul USNews & World Report, şapte studenţi români s-au înscris lacursurile unei facultăţi din cadrul acestei instituţii. Tot anultrecut, 18 români şi-au finalizat studiile la MIT.
De altfel, în ultimii 12 ani în cadrul MIT
s-au înscris, în medie, câte zece români pe an, iar în aceeaşiperioadă un număr de 217 români au obţinut o specializare în cadruluneia dintre facultăţile MIT. Printre obiectivele acesteiuniversităţi se numără aprofundarea cercetărilor legate detratamentul împotriva cancerului, energie sau economie.
Absolvenţii de MIT sunt printre cei căutaţi candidaţi de cătreangajatori: în perioada 2008 - 2009, 346 de companii au făcutrecrutări prin intermediul centrului de carieră şi dezvoltare alinstituţiei, majoritatea provenind din sectorul IT, serviciifinanciare sau consultanţă. Salariul mediu al unui absolvent alunei facultăţi din cadrul MIT este, în medie, de 5.600 de dolari pelună, în timp ce un absolvent de masterat în domeniul ştiinţelorcâştigă 6.000 de dolari pe lună, potrivit unor statistici din lunafebruarie a acestui an publicate de universitate.
În 2009, 18 români s-au înscris la cursurile Universităţii Yale,care are un buget de aproximativ două miliarde de dolari şi careşcolarizează peste 11.500 de studenţi.
15% din români aleg SUA pentru studii
"SUA atrag aproximativ 14% din studenţii români din străinătate,iar cele mai populare oraşe par să fie New York, Chicago,Washington DC şi Cambridge", susţine Costin Elefteriu, secretargeneral în cadrul Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS),pe baza informaţiilor obţinute de la cei peste 2.700 de membri aiorganizaţiei. LSRS are membri în 40 de ţări şi deţine 20 de filialeîn Europa şi în America. Aproape o treime (30%) din studenţiiromâni care pleacă la studii în străinătate aleg facultăţile cuspecializare în economie sau în domeniul afacerilor, în timp ceaproape unu din cinci (28%) români vor să-şi aprofundeze studiileîn domenii precum IT, inginerie sau ştiinţe exacte. Un interes maiscăzut este pentru facultăţile străine cu specializare în politicăsau administraţie publică (14%) sau ştiinţe socio-umane (10%),comunicare şi marketing (10%) sau medicină (5%).
50.000 de români învaţă în străinătate
Aproximativ 50.000 de studenţi români studiau anul trecut înstrăinătate, ceea ce înseamnă 5,5% din totalul studenţilor careînvaţă în România, arată estimările companiei europene IntegralPrograme Educaţionale, care oferă servicii legate de programele destudiu în străinătate.
Există o tendinţă şi în ceea ce priveşte interesul românilor carevor să se înscrie la o universitate europeană: unu din cinci româniar vrea să studieze în domenii precum economie, marketing saumanagement, în timp ce 10% din aceştia vor să facă facultatea deinformatică şi calculatoare sau vor să se specializeze în domeniulcomunicării de masă, potrivit informaţiilor centralizate în urmaproiectului World Education, derulat de Integral ProgrameEducaţionale, un ONG în domeniul educaţiei.
În statele din vestul Europei sau în SUA cele mai buneuniversităţi, aflate în topurile mondiale, sunt cele particulare,spre deosebire de sistemul românesc. Instituţiile de învăţământsuperior particulare româneşti sunt considerate o alternativăpentru absolvenţii de bacalaureat care nu reuşesc să ocupe un locla universităţile de stat, considerate a fi cele mai prestigioaseinstituţii educaţionale din ţară.
Merg mai mulţi în Europa de când suntem membri aiUE
Anamaria a făcut aplicaţiile pentru admitere la o universitate detop încă de când era la liceu în Elveţia, când a fost asistată deun consilier care a sfătuit-o cum să-şi scrie dosarul, la ceuniversităţi poate aplica în funcţie de preferinţe şi care i-aufurnizat tot felul de clasamente internaţionale ale acestora.
"Ştiam clar că vreau să urmez o facultate de Drept în MareaBritanie, preferabil în Londra, pentru că îmi doream să devinbarrister (avocat - n. red.) şi să lucrez la Commonwealth măcarcâţiva ani după terminarea facultăţii. Aşa că am ales CityUniversity, care era în top 10 din Marea Britanie după anumitecriterii", spune Anamaria, care a adăugat că după terminareafacultăţii urmează o perioadă de stagiu, după care urmeazăadmiterea în barou şi programul de masterat. Ea a mai precizat căsalariul este de circa 1.200 de lire pe lună numai pentru perioadade stagiu.
În cadrul universităţii britanice Oxford, numărul de studenţiromâni a crescut constant în ultimii trei ani, tot pe fondulintrării României în Uniunea Europeană. Astfel, dacă în 2007 numai42 de români studiau în cadrul acestei universităţi, în 2008numărul acestora a crescut la 52, cu aproape 20 de studenţi maipuţini decât în anul următor.
"La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, 71 de români erauînscrişi la cursurile universităţii Oxford, din care 24 urmaucursurile unui program de licenţă, 46 învăţau în cadrul unuiprogram de masterat în domeniul educaţiei şi cercetării, iar unulera visiting student", susţine Galle Jolly, reprezentantul birouluide presă din cadrul universităţii, care şcolarizează aproximativ21.000 de studenţi în prezent.
"Anul trecut, din 1.700 de studenţi care
şi-au început studiile, numai 800 au folosit sistemul centralizatUCAS (sistemul de aplicaţii pentru Marea Britanie - n. red.),ceilalţi preferând să aplice direct la universităţile recomandatede prieteni. Nu toţi studenţii români cunosc oportunitatea pe caresistemul centralizat UCAS le-o oferă, acela de a trimite o singurăaplicaţie către 5 universităţi în acelaşi timp, sau de a căutauniversitatea potrivită şi topuri ale acestora în funcţie dedomeniul de studiu", susţine Irina Christova, coordonatorulproiectului World Education. În 2010, au aplicat prin intermediulsistemului UCAS un număr de 1.415 studenţi români.
În SUA, au şanse mari de absolvire dacă trec deadmitere
"Odată acceptaţi la cele mai bune universităţi de top, românii auşanse mari să iasă de pe băncile acestora 2- 7 ani mai târziu cu odiplomă de licenţă, masterat sau chiar doctorat. Durata studiilorintroduce o nouă variabilă, motiv pentru care estimarea număruluide absolvenţi este foarte dificilă", susţine Ioan Mărginean,coordonatorul filialei LSRS din Statele Unite. El a mai precizat căaproximativ 50 de români au absolvit din 2000 până în prezentCalifornia Institute of Technology, o universitate aflată pe locul10 în clasamentul din acest an. După absolvire, majoritatearomânilor rămân să lucreze în străinătate pe funcţii şi salarii cedepind de domeniu şi de gradul de specializare.
"În trecut, românii preferau specializările tehnice - ştiinţă,inginerie - dar în prezent există suficiente exemple de români carestudiază în domenii mai puţin tradiţionale", mai spuneMărginean.
În ultimii trei ani, 27 de români au absolvit cursurile uneifacultăţi sau ale unui program de masterat din cadrul University ofChicago, care are mai bine de 140.000 de absolvenţi din toatălumea. În fiecare an, aproape 15.000 de studenţi se înscriu încadrul acestei instituţii, din care 5.000 aleg programele delicenţă.
"Statisticile noastre arată că în anul şcolar 2009- 2010 s-auînscris 20 de români în cadrul University of Chicago, pentruprogramele de licenţă (5), de masterat (11) sau de MBA (4)", spunreprezentanţii universităţii, clasată pe locul 7 în topul celor maibune din lume.
În cadrul universităţii Princeton, una dintre cele mai prestigioaseuniversităţi americane, cu o vechime de peste 260 de ani, în anulşcolar 2009 - 2010 erau înscrişi 26 de studenţi români. În perioada2007- 2010 s-au înscris 44 de români la cursurile acesteiinstituţii.
La Universitatea Johns Hopkins învăţau anul trecut 23 de studenţiromâni, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul instituţiei,care are în total 36 de absolvenţi români până în prezent.
La University of Pennsylvania (SUA), un număr de 122 de români s-auînscris la una
dintre facultăţi în perioada 2005 - 2009, iar în aceeaşi perioadăau absolvit 64 de români cursurile unei facultăţi din cadrulacestei universităţi.
"Cei mai mulţi studenţi români s-au înscris în cadrul specializăriiEconomie, în timp ce în rândul absolvenţilor, cei mai mulţi au fostîn Phd în Fizică şi Astronomie, DMD în medicină dentară şi încadrul programelor de MBA", susţine Julie McWilliams, asistent încadrul biroului de relaţii publice al University ofPennsylvania.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
