Astfel, un nou proiect de modificare a Codului muncii propus dereprezentanţii Ministerului Muncii arată că se va renunţa laintenţia de a obliga angajatul reclamant să aducă probe înconflictele de muncă şi menţine această dispoziţie în sarcinaangajatorului, la fel ca în prezent.
În proiectul de lege privind modificarea Codului muncii esteprevăzut că sarcina probei în conflictele de muncă va revenireclamantului şi nu angajatorului. Legislaţia actuală prevede căsarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acestafiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi deînfăţişare.
Totodată, ultima variantă a proiectului de modificare a Coduluimuncii prevede că orice salariat are dreptul de a cumula mai multefuncţii, la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în bazaunor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariulcorespunzător pentru fiecare dintre acestea.
Iniţiatorii proiectului propun abrogarea alineatului 3 alarticolului 35, care prevede că "salariaţii care cumulează maimulte funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator loculunde exercită funcţia pe care o consideră de bază".
Printre noile propuneri pe care Ministerul Muncii le aduceproiectului este şi modificarea unui alineat care arată căangajatorul are dreptul "să stabilească atribuţiile corespunzătoarepentru fiecare salariat în condiţiile legii şi/sau în condiţiilecontractului colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivelnaţional, la nivel de ramură de activitate sau de grup de unităţi".Astfel, Ministerul Muncii propune ca angajatorul să aibă dreptul"să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariatîn condiţiile legii".
Mai mult decât atât, o nouă prevedere arată că salariatulangajat temporar ar putea primi bani mai puţini decât un angajatcare prestează aceeaşi muncă, dar nu va putea avea un venit mai micdecât salariul minim brut pe ţară garantat în plată. Proiectul delege supus dezbaterii publice în decembrie 2010 prevedea căsalariul primit de persoana angajată temporar nu poate fi inferiorcelui pe care îl primeşte angajatul societăţii care presteazăaceeaşi muncă sau una similară.
Ultima variantă a proiectului de modificare a Codului prevede că"salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune sestabileşte prin negociere directă cu agentul de muncă temporară şinu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat înplată".
Prima dintre aceste modalităţi permite angajatorilor ca, pentrulucrări cu caracter temporar, să recurgă la serviciile unui agent,în cazul înlocuirii unui salariat cu contract individual de muncăsuspendat sau în cazul prestării unor activităţi sezoniere.Perioada de muncă temporară nu poate fi mai mare de 12 luni, însă,în anumite condiţii, poate fi prelungită, o singură dată, pentru operioadă care, adăugată termenului iniţial, să nu depăşească 18luni.
Sindicaliştii şi reprezentanţii patronatelor s-au întâlnit ieri,din nou, pentru a discuta despre proiectul de modificare a Coduluimuncii, pentru a-i trimite până vineri o serie de propuneripremierului Emil Boc.
Adrian Izvoranu, reprezentantul Alianţei ConfederaţiilorPatronale din România (ACPR), a spus că împreună cu sindicatele vorsă elaboreze un Cod al muncii în care trebuie să existe principii,nu reguli generale pentru toate întreprinderile. Acesta aexemplificat prin faptul că perioada de probă este una dintreprevederile pe care partenerii sociali vor încerca să le excludădin Codul muncii, pentru că aceasta nu poate fi generalizată latoate întreprinderile.
"Sunt sectoare în care este nevoie de o asemenea verificare,probă. Noi am spus că în Codul muncii trebuie să existe principii,iar reglementările să fie cuprinse în contractele colectivesectoriale. De aceea suntem permanent în conflict pentru căîncercăm să aplicăm aceeaşi regulă", a spus Izvoranu.
În ceea ce priveşte dreptul la grevă, o parte din patronatesusţine varianta ca în perioada grevei angajaţilor, şi patronul săaibă dreptul să îşi declanşeze propria grevă.
"Am stabilit condiţiile în care se poate declanşa grevă. Aceastatrebuie justificată prin majoritatea angajaţilor şi trebuie asumatăfoarte clar responsabilitatea declanşării grevei", a precizatIzvoranu.
În ceea ce priveşte numărul de ore lucrate, reprezentantulpatronatelor spune că va fi găsită o modalitate de comun acordastfel încât nici compania, şi nici angajatul să nu sufere cuprivire la acest aspect.
La rândul său, vicepreşedintele Blocului Naţiona Sindical (BNS),Ion Pisc, a susţinut că în cazul în care varianta finală pe care ovor stabili sindicatele cu o parte din patronate nu va fi agreatăde premier la întâlnirea de vineri, sunt posibile manifestări destradă.
Ce aduce nou Ministerul Muncii la proiectul propus deinvestitorii străini
Ce propuneau investitorii străini
Sarcina probei în conflictele de muncă va reveni reclamantuluişi nu angajatorului.
Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, laangajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unorcontracte individuale de muncă, beneficiind de salariulcorespunzător pentru fiecare dintre acestea.
Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nupoate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatulutilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cucea a salariatului temporar.
Ce propune Ministerul Muncii
Se va renunţa la intenţia de a obliga angajatul reclamant săaducă probe în conflictele de muncă şi menţine această dispoziţieîn sarcina angajatorului, la fel ca în prezent.
Abrogarea alineatului care prevede că salariaţii care cumulează maimulte funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator loculunde exercită funcţia pe care o consideră de bază.
Salariatul angajat temporar ar putea primi bani mai puţini decât unangajat care prestează aceeaşi muncă, dar nu va putea avea un venitmai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
