Profesii

Ce măsuri promite Primăria Generală pentru a fluidiza traficul, ce s-a realizat până acum şi ce soluţii ar putea fi implementate rapid şi ieftin

Ce măsuri promite Primăria Generală pentru a fluidiza traficul, ce s-a realizat până acum şi ce soluţii ar putea fi implementate rapid şi ieftin

Autor: Bogdan Alecu

12.06.2018, 20:30 2103

Ani de zile Primăria Capitalei a venit cu propunerea unor proiecte grandioase de infrastructură, proiecte care au avut nevoie de (prea) mulţi ani pentru a fi implementate, timp în care nemulţumirea populaţiei a crescut vertiginos. Pe de altă parte, primăria generală alături de primăriile de sector şi-au concentrat atenţia asupra panseluţelor şi bordurilor. Da, unele lucrări realizate acum sunt şi pentru a creşte numărul locurilor de parcare, însă din spate vine extrem de multă nemulţumire acumulată.

Care sunt proiectele aflate în derulare în prezent? Primăria a trimis în această seară o listă completă cu marile proiecte derulate:                            

Derulează o serie de proiecte de infrastructură importante:

- Modernizare Piata Eroii Revolutiei si Pasaj (Lucrări abandonate din 2008)

- Strapungere Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu etapa 1 (Lucrări demarate în 2010 şi programate pentru finalizare în 2012. Ultimul termen promis era 2016, ulterior 2017, 2018 iar momentan este aproape gata, însă blocat de Transelectrica)

- Penetraţie Splaiul Independenţei – Ciurel (Primăria a demarat încă din 2010 lucrările la un drum expres spre A1 Bucureşti-Piteşti, iar termenul era de 35 de luni – adică în 2014 trebuia să fie gata drumul de 8,3 km alături de podul hobanat peste Dâmboviţa. Momentan nici podul nu este gata, iar lucrările la nodul rutier de la Ciurel sunt la circa 60%)

- Supralargire Fabrica de Glucoză. După ani şi ani, În 2012 a fost deschisă (nu finalizată) autostrada A3 între centura Capitalei şi cea a Ploieştiului, iar în Bucureşti autostrada ar intra îndreptul străzii Fabrica de Glucoză. Tronsonul dintre centură şi Şos. Petricani este aproape gata şi sunt şanse să fie inaugurat în acest an, însă autostrada cu 3 benzi pe sens va intra fix în cea mai aglomerată zonă din Capitală. Şos. Petricani este complet blocată la ore de vârf, iar Fabrica de Glucoză şi Dimitrie Pompeiu, la fel, ambele având o bandă pe sens şi intersectându-se în acelaşi punct cu Barbu Văcărescu, de asemenea o arteră extrem de aglomerată. Primăria discută încă din 2010 lărgirea Fabricii de Glucoză. Anul acesta, după opt ani de discuţii şi trafic infernal, au fost alocaţi bani iar lucrările ar putea demara.

Printre măsurile realizate se numără ample acţiuni desfăşurate de poliţia locală pentru a elibera prima bandă de circulaţie blocată de maşini parcate pe mai multe bulevarde: Calea Rahovei, Str. Mihai Sebastian, Sos. Iancului, B-dul Barbu Vacarescu, Şos. Ştefan cel Mare, Olteniţei, Iuliu Maniu, Valea Cascadelor, Aerogării, Banu Manta, Libertăţii, Liviu Rebreanu.

De asemenea, potrivit comunicatului emis de primărie, pentru fluidizarea traficului rutier din Capitală, Administraţia Străzilor a implementat noi reglementări de circulaţie în zonele cele mai aglomerate, cum ar fi instituirea culorii verde intermitent la semafor în intersecţiile în care virajul la dreapta nu influenţează semnificativ traficul. Astfel, au fost montate lămpi de culoare verde intermitent pentru virajul la dreapta în  intersectiile importante din Capitală

De asemenea, Administraţia Străzilor a executat lucrări de reparaţii pe 120 de artere din Capitală.

În ceea ce priveşte în viitor, primăria spune că are „în vedere o serie de lucrări de investiţii de infrastructură rutieră”. Dar printre acestea nu se regăseşte b-dul Uranus, proiect demarat de fostul primar Sorin Oprescu. Având în vedere durata proiectelor promise anterior, ar putea trece între 5-10-20 de ani până când toate acestea vor fi gata.

Ce proiecte ia în calcul primăria:

- Supralargire Şos. Bucuresti – Magurele

- Prelungirea str. Brasov între Şos. Alexandriei şi Prelungirea Ghencea

- Supralargire Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu – intersecţia Vitan Barzesti etapa a II a

- Pasaj rutier Şoseaua Colentina – Doamna Ghica

- Pod planseu Piata Unirii

- Întregirea Splaiul Unirii – Zona Bdul Marasesti – Hanul lui Manuc

- Supralargire Calea Grivitei si Bdul Bucurestii Noi

- Strapungere si supralargire Str. Avionului, intre Sos. Pipera si linia de centura prin Drumul Nisipoasa, Str. Campul Pipera si str. Vadul Moldovei cu pasaj denivelat peste calea ferata Bucuresti- Constanta, pe sub pista aeroportului Aurel Vlaicu

- Reabilitare Bulevardul Basarabia, intre Sos. Mihai Bravu si Sos. Dudesti-Pantelimon

- Supralargire Calea Calarasi si Bdul Corneliu Coposu, intre str. Sf. Vineri si Sos. Mihai Bravu

- Pasaj denivelat sos. Petricani-Sos Bucuresti Nord

- Pasaj denivelat peste intersectia  Sos. Andronache – Bdul Eroilor

- Continuarea lucrarilor la obiectiul de investii "Modernizare si consolidare Pod Mihai Bravu"

- Reabilitare Pod Grant

- Pasaj pietonal subteran Arcul de Triumf

Pentru cei din Prelungirea Ghencea, cărora de  cel puţin 10 ani li se promite infrastructură, timp în care acolo s-au construit mii şi mii de noi apartamente, problema traficului va mai există încă o bună perioadă de vreme.

„Precizam, de asemenea ca PMB a semnat  saptamana trecuta cu Compania Municipala Dezvoltare Durabila contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic pentru supralargirea strazii Prelungirea Ghencea de la 2 la 4 benzi si realizarea unei linii de tramvai in aceasta zona,  dela Strada Brasov pana la linia de centura, unde se va realiza un terminal intermodal si o parcare de tip Park and Ride”, au scris în comunicat cei din Primăria Capitalei.

De asemenea, în ceea ce priveste Podul Constanta, aflat in prezent in administrarea Companiei Nationale de Cai Ferate, PMB a solicitat prin hotarare de consiliu preluarea acestui obiectiv in administrare, pentru a putea demara investitia privind consolidarea si modernizarea acestuia.

Se vor amenaja parcari de tip Park & Ride la punctele cheie de intrare in oras:

- Străulesti - investiţie derulată de Metrorex şi care va fi finalizată în iulie 2018, având o capacitate estimată de 650 de locuri de parcare (autoturisme) şi 11 locuri de parcare pentru   autocare/autobuze. (cu toate că cele mai aglomerate intrări sunt dinspre DN1, A1 Militari şi în zona de sud).

Se vor construi 3 statii intermodale:

- Pantelimon Vergului (la noul terminal intermodal de la capatul tramvaielor 14 si 55),

- Prelungirea Ghencea Domnesti (la viitorul terminal intermodal de pe DNCB Domnesti),

- Sos Berceni (la statia de metrou Dimitrie Leonida).

De asemenea  se vor construi mai multe parcări subterane, în regim de concesiune lucrări publice:

· Parcare subterana Edgard Quinet - 3 niveluri; 380 locuri. (promisă încă din 2005, pe vremea când avea 410 locuri)

· Parcare subterana P-ta Dorobanti - 2 niveluri; 254 locuri. (promisă tot din 2005)

· Parcaj subteran Gara de Nord. 867  Locuri. (promisă din 2006. La acea vreme avea 1.500 de locuri şi complex comercial)

· Parcaj subteran P-ta  Lahovari - 207 locuri. (se discută de ea cel puţin din 2014)

· Parcaj Subteran P-ta Cantacuzino - 206 locuri; (promisă din 2016)

· Parcaj subteran P-ta Constitutiei - 988 locuri.

Parcaje care vor fi realizate de către Companiile Municipiului Bucureşti

Parcaj zona Floreasca strada Donizetti nr. 8-10, Sector 2 - 215 locuri.

Fluidizarea traficului în zona centrală

- reducerea traficului rutier prin instituirea regimului parcărilor şi introducerea regimului obligatoriu de plată la parcările de utilitate publică generală cu aplicarea de sancţiuni în cazul staţionării neregulamentare a maşinilor.

- introducerea unui sistem de transport public (linia verde) care să lege zonele  de  interes administrativ-instituţionale din centrul capitalei,

- utilizarea sistemului de semaforizare inteligentă în vederea restricţionării şi redistribuirii accesului în zona centrală

Din păcate multe dintre propuneri vor avea nevoie de ani buni pentru a fi implementate, timp în care Bucureştiul se dezvoltă exponenţial. Pe de altă parte, Primăria investeşte mulţi bani în subvenţii pentru RATB şi RADET, cu toate că Bucureştiul este de departe cel mai bogat oraş al României cu un salariu mediu net lunar de peste 3.000 de lei. Şi cu toate acestea, are cel mai ieftin transport în comun – 1,3 lei costă o călătorie cu autobuzul, iar la prima vedere cel puţin, nu sunt mulţi cei care taxează cardul la urcarea în autobuz.

Anul trecut actuala guvernare a eliminat timbrul de mediu, iar numai în 2017 peste 500.000 de maşini vechi au intrat în ţară. Alte 500.000 vor urma anul acesta. Practic, în mai puţin de doi ani peste un milion de rable vor invada România. Rable de cel puţin 10 ani vechime, poluante, diesel, exact în momentul în care ţările civilizate din Vest renunţă la diesel şi le trimit „la ofertă” spre România. Mai mult, decizia de a elimina timbrul de mediu vine şi în contextul în care Bucureşti, Braşov şi Iaşi sunt printre cele mai poluate oraşe din Europa. Cu toate acestea, politicienii discută discuţii, timp în care poluarea din aer creşte semnificativ.

Cum se poate îmbunătăţi rapid traficul din B ucureşti?

Prima soluţie este construcţia de noi locuri de parcare la marginea oraşului şi de-a lungul inelului median. Al doilea, introdus patrule sau camere video pentru a sancţiona drastic pe toţi cei care opresc ilegal. După ce a fost fluidizat traficul şi eliberate toate benzile, abia atunci se poate discuta despre o bandă unică, bandă care până atunci a fost ocupată şi blocată de maşini parcate. Spre exemplu pe b-dul Dimitrie Cantemir o astfel de bandă ar fi foarte utilă, mai ales că prima bandă este blocată întotdeauna de maşini parcate.

De asemenea, după dezastrul numit timbru de mediu şi avalanşa de dieseluri poluante, primăria ar trebui să implementeze rapid un sistem prin care maşinile non-euro să nu mai aibă acces în Bucureşti, iar cele sub Euro 4 să nu mai aibă voie în interiorul inelului median. Pentru celelalte să existe o taxă, iar pentru electrice şi hibride accesul să fie gratuit, alături de parcare gratuită. Astfel poluarea s-ar reduce semnificativ iar traficul ar fi mai lejer.

Abia atunci se poate discuta cum trebuie de o extindere puternică a benzilor unice. 

Dacă toate staţiile de autobuz ar avea amenajate perimetre unde să intre autobuzul pentru a nu mai bloca traficul, de asemenea ar ajuta semnificativ. Iar probabil cea mai uşoară soluţie ar fi instalarea de cronometre la semafoare sau măcar ca acestea să fie programate să afişeze culoarea galbenă înainte de cea verde, astfel încât cei de la semafor să se pregătească. Cel puţin în Bucureşti între momentul în care apare culoarea verde şi pornirea primei maşini, durează extrem de mult pentru că şoferii nu sunt atenţi şi mai şi blochează intersecţiile. 

AFACERI DE LA ZERO