Profesii

Cine este Darius Vâlcov, care l-a analizat pe premierul Grindeanu şi a spus că nu şi-a îndeplinit programul de guvernare, şi cel care conduce dn umbră partidul

Cine este Darius Vâlcov, care l-a analizat pe premierul Grindeanu şi a spus că nu şi-a îndeplinit programul de guvernare, şi cel care conduce dn umbră partidul
14.06.2017, 23:48 29834

Sorin Grindeanu a anunţat că din ”celebra” comisie de evaluare a miniştrilor cunoaşte un singur membru, pe Darius Vâlcov, dar el nu e membru PSD. Grindeanu atacă modul în care a fost încheiat raportul şi problemele semnalate în acesta.

Darius Vâlcov, fost primar de Slatina şi fost membru al PD-L, a trecut la PSD, de unde a fost adus ca ministru al Finanţelor de către Victor Ponta.

Vâlcov a avut însă o ”viaţă scurtă” ca ministru, pentru că imediat au apărut câteva dosare de corupţie şi luare de mită, instrumentate de DNA.

Deşi nu a stat prea mult în scaunul de ministru al Finanţelor, el a lăsat o impresie destul e bună în minister, experienţa lui administrativă fiind combinată cu curajul unor schimbări fiscale.

El a susţinut impozitul pe gospodărie şi schimbările din salarizarea unică.

Înainte să treacă la PSD, Vâlcov a fost un membru destul de bază al PDL în regiunea Olteniei, fiind unul dintre personajele influente în acest partid când se afla la guvernare.

După ce a venit ministru al Finanţelor, Vâlcov a avut mai multe contre cu FMI, el fiind unul dintre cei care a susţinut că România nu mai are nevoie de un program economic cu instituţiile financiare internaţionale.

El a susţinut reducerile de taxe, care au fost operate de guvernul Ponta începând cu 2015: reducerea TVA la alimente la 9%, şi din 2016, reducerea TVA de la 24% la 20%.

El a spus că „Nu vreau ca România să mai participe la bachetul Europei din poziţia de chelner“, adăugând ”credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele? Nu. Cine din Europa e fericit că în sânul UE o ţară ca România va deveni aproape un paradis fiscal în 5 ani? Vreti să rămânem în continuare participanţi la banchet în situaţia de chelner? Eu aş vrea să fim în situaţia de invitaţi.  Dacă nu putem ridica salariile la nivelul lor, hai să venim cu taxe mai mici şi să dăm o şansă României să aibă o ţintă.”

 

Ministrul finanţelor la ZF Live: Credeţi că Franţa şi Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele?

Planul de relaxare fiscală de circa 8 mld. euro în perioada 2015-2020 va avea ca efect o creştere economică ce ne va permite ca în 10 ani să fim peste media UE la PIB pe locuitor, iar din 2019 să fim ţara europeană cu cea mai permisivă fiscalitate, cu o creştere de peste 5% din 2018, a declarat ieri la ZF Live ministrul finanţelor Darius Vâlcov.

A doua ţintă a măsurilor propuse prin noul Cod fiscal şi Cod de procedură fiscală este crearea de locuri de muncă prin scoaterea din economia neagră a contractelor neînregistrate şi revenirea în ţară a unui număr cât mai mare de români din străinătate începând cu 2018.

Impactul brut al relaxării fiscale este estimat la 16 miliarde lei în 2015 şi 2016, din care 9 miliarde lei reprezintă doar impactul reducerii TVA de la 24% la 20%.

Urmăriţi aici înregistrarea integrală a emisiunii ZF Live de joi, 26 februarie 2015

„Aceste calcule sunt făcute pe scenariul în care nu se întoarce nimic la buget. Dar noi estimăm că în doi ani se întorc 9 miliarde lei, inclusiv prin creşterea consumului. În plus nu am propus în planul pe 5 ani nicio derogare de la deficitul pe care îl avem stabilit pentru  următorii ani. Ne vom încadra în acelaşi deficit.“

 

Alte declaraţii ale ministrului finanţelor:

- În 2013, România a avut venituri la buget de 201 miliarde lei, în 2014 de 213 miliarde lei, iar în 2015 estimăm 226 miliarde lei. Mergem cu o creştere de 13 miliarde lei pe an.

- Reducerea TVA şi a accizelor nu a fost discutată cu FMI doar în februarie, ci şi în decembrie. Atunci s-a agreat doar reducerea TVA la pachetele all-inclusive din turism. Noi am propus ca reducerea de TVA de la 24% la 20% să fie aplicată din ianuarie, dar FMI nu a acceptat atunci, a vrut să vadă evoluţia pe trimestre. Le-am explicat ca în primele două trimestre vom avea o creştere de 1,5 mld. lei peste veniturile asumate. În condiţiile în care în 2015 am redus CAS cu 5% şi avem profit reinvestit neimpozitat tot avem un plus de 13 mld. lei faţă de anul trecut la buget, la care experţii ministerului mai estimează un plus de 8 mld. lei.

- La discuţiile despre creşterea economică, FMI a spus la sfârşitul anului trecut că România va avea un avans de 2%. La începutul anului 2015 experţii Fondului au venit şi au spus că vom avea o creştere de 2,9%. În decembrie au zis că pentru 2015 vom avea o creştere de 2,4%. În februarie au zis ca va fi 2,7%. Nu ne prinde toamna şi Comisia Europeană şi FMI vor veni şi vor zice 3%.

- Stadiul informatizării ANAF nu este unde ar trebui. Avem ambiţii mari, trebuie să unim bazele de date ale instituţiilor statului. Termenul maxim este 2018, dar eu sper ca în 1-1,5 ani să definitivăm această problemă. În acest moment  80% din tehnica aflată în dotarea ANAF e mai veche de anul 2005.  Avem doar câteva mii de contribuabili care plătesc online.

- În ceea ce priveşte nivelul colectării TVA, în 2012 eram la o diferenţă de 44% în­tre ce trebuia să strângem şi ce reuşeam să strân­gem, adică 8,8 mld. euro pierduţi. Acum, diferenţa este de 37%. Practic pierdem 6-7 mld. euro pe an din neîncasarea TVA.

- Bugetul consolidat se află acum la 32-33% din PIB. Unde ne ducem după reducerea fiscalităţii? Toate aceste reduceri de taxe îţi scad nivelul, dar creşte conformarea voluntară şi mărirea bazei de impozitare aşa că vom avea venituri suplimentare. E suficient dacă rămânem la nivelul actual după măsurile de relaxare fiscală.

 

AFACERI DE LA ZERO