În România există 128.000 de contracte individuale de muncă pentru ocupaţia de „şofer maşini de mare tonaj“, aceasta fiind profesia cu cei mai mulţi angajaţi din economie, arată datele unui studiu privind forţa de muncă realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni.
Angajaţii cu cel mai frecvent întâlnite cinci ocupaţii din economie – şoferi de maşini de mare tonaj, vânzători, lucrători comerciali, muncitori necalificaţi în industria confecţiilor şi agenţi de securitate – reprezintă în total 563.000 din totalul salariaţilor din economie.
„Din totalul de 5 milioane de contracte de muncă, angajaţii din top 5 ocupaţii cu cele mai multe contracte de muncă din mediul privat acoperă 11,5% din total. Cei mai mulţi angajaţi din România sunt şoferi de tir, deşi am observat să sectorul transport şi logistică nu se regăseşte în strategia de competitivitate a României. Şoferii de tir români sunt preferaţi celor din alte zone din Europa, cum sunt turcii sau polonezii, dar nu doar din cauza costurilor mai mici, ci şi a calităţii muncii şi pregătirii lor“, a spus Mihai Cioc, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice şi coordonator al publicaţiei „Studiu privind analiza forţei de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2015“, lansată ieri de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).
În ceea ce priveşte topul sectoarelor cu cei mai mulţi angajaţi, datele PIAROM arată că cele mai mari efective de salariaţi lucrează în industria prelucrătoare (1,18 mil. persoane), în comerţ (aproape 785.000 de angajaţi), în învăţământ (circa 391.000 de persoane), în construcţii (circa 350.000 de oameni) şi în transport şi depozitare (aprox. 335.000 de persoane).
Rezultatele studiului mai arată că pe piaţa muncii din România se remarcă o creştere, cu 8%, a numărului de muncitori necalificaţi, în timp ce numărul de muncitori calificaţi a scăzut cu 0,3% în ultimul an. Autorii studiului au mai remarcat că în România există ocupaţii din Clasificarea Ocupaţiilor din România unde nu există niciun angajat sau există doar câteva zeci şi că, prin urmare, se impune o modificare şi a acestei clasificări. În plus, muncitorii din industria cablajelor auto sunt încadraţi ca muncitori în confecţii, deşi calificarea lor e diferită.
„Oarecum paradoxal, în regiunea de Nord-Est a ţării, considerată cea mai săracă, pe piaţa muncii se regăsesc toate domeniile din strategia naţională de competitivitate: textile, pielărie, industria mobilei etc. Practic, noi ne propunem să fim competitivi prin nişte domenii care întotdeauna or să atragă niveluri de salarizare scăzute şi un nivel de bunăstare scăzut“, a mai spus Mihai Cioc, care a subliniat că, în lipsa unei analize a acestor cifre, politicile publice sunt contradictorii. În acest sens, pe de-o parte, competitivitatea României este dată de costurile mai reduse cu forţa de muncă, iar pe de altă parte, creşterea succesivă a salariului minim creează o presiune pe costuri şi afectează competitivitatea. „Noi milităm pentru crearea mai multor locuri de muncă şi pentru creşterea numărului de joburi care să necesite calificare. Este inadmisibil ca România să aibă 4,7 – 5 milioane de angajaţi dintr-o populaţie ocupată de 9 milioane de locuitori, adică să aibă acelaşi număr de salariaţi ca Ungaria, deşi Ungaria are populaţia la jumătate faţă de România“, a spus Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM.
Lipsa forţei de muncă bine calificate este cea mai mare problemă cu care se confruntă în prezent antreprenorii, dar şi companiile cu acţionariat străin, care sunt afectaţi semnificativ de fenomenul migraţiei externe.
