• Leu / EUR4.7509
  • Leu / GBP5.5172
  • Leu / USD4.1988
Profesii

Creşterea salariului minim aduce 600 de milioane de euro net pentru consum. Cei peste 1,6 milioane de salariaţi care câştigă aproape de minimul pe economie încasau salarii nete de 3 mld. euro pe an. Noul salariu minim la aduce în buzunare 3,6 mld. euro pe an.

Autor: Adelina Mihai

4 mai 2016 1563

Creş­terea salariului mi­nim de la 1.050 la 1.250 de lei brut înce­pând din această lună va ma­jora veniturile disponibile ale peste 1,6 milioane de sa­lariaţi cu circa 600 de milioane de euro pe an, arată datele centralizate de ZF pe ba­za informaţiilor de la Minis­terul Muncii.

Românii cheltuiesc anual câte 12 miliarde de euro pe alimente, 12 miliarde de eu­ro pe produse ne­alimentare şi 10 mld. euro pe carburanţi.

Astfel, creşterea venitului net cu câte 140 de lei pe lună pentru fiecare dintre cei 1,6 mi­lioa­ne de salariaţi (că­rora le creşte suma primită „în mâ­nă“ de la 785 de lei la 925 de lei) ar putea stimula consumul de pro­du­se necesare pentru traiul zilnic.

Deşi teoretic salariul minim brut lunar este de 1.050 de lei, datele de la Ministerul Muncii arată că 338.000 de salariaţi câştigă între 1 şi 1.049 lei lunar salariu brut, cu o medie de 596 de lei brut (450 de lei net), iar o creş­te­re preconizată de 20% a salariului le va aduce un sala­riu net de 540 de lei lunar.

Ministerul Muncii nu a explicat până ieri la ora închiderii ediţiei de ce rapor­tea­ză în statisticile sale 338.000 de salariaţi care câştigă mai puţin de 1.050 de lei salariul brut.

Mai departe, 649.000 de salariaţi câş­ti­gă chiar salariul minim brut de 1.050 de lei (750 de lei net), 290.000 câştigă între 1.051 lei şi 1.100 lei salariu brut şi alte 331.000 între 1.101 lei şi 1.200 lei salariul brut. În total sunt 1.609.000 salariaţi, adică o treime din numărul total de aproape 5 mi­lioane de salariaţi din România, care încasau înain­te de 1 mai 2016 mai puţin de 1.250 lei brut, noul salariu minim.

ZF a calculat pe fiecare grupă impac­tul creşterii salariului minim şi a obţinut o ma­să salarială disponibilă plătită suplimentar pentru cei 1,6 milioane de salariaţi în valoare de 600 de mi­lioane de euro, în creştere de la 3,0 mld. euro la 3,6 mld. euro.

„Majoritatea banilor su­pli­men­tari vor fi cheltuiţi pe ali­mente şi pe alte cheltuieli curente, pentru că oricum sumele sunt mici, iar nivelul de trai este scăzut în cazul angajaţilor plătiţi la nivelul minim. Totuşi, din păcate, am observat că încă mai există angajatori care plătesc angajaţii la nivelul minim în contractul de muncă, iar restul sumei este primită la negru, de ace­ea probabil că pentru 5% din­tre salariaţii cu salariul minim, estimez eu, această creştere nu va avea niciun impact“, a explicat Raluca Peneş, HR Coordinator în cadrul companiei cu activităţi în zona resurselor umane Smartree.

Cu toate acestea, unii specia­lişti averti­zează asupra faptului că este posibil ca această creştere de sa­larii să acopere o parte din cos­turile deja majorate pentru unele bunuri şi servicii, iar oamenii să nu resimtă, de fapt, beneficiul ma­jorării salariului minim.

„Creşterea salariului minim tre­buie pri­vi­tă din mai multe per­spec­tive. Pe de-o parte, este benefică pen­tru unele categorii de per­soane care au nevoie foarte mare de această creştere, însă este posibil ca aceştia să nu se bucure foarte mult de banii supli­mentari pentru că există tendinţa de creş­tere a taxelor şi impozitelor locale, precum şi a costurilor cu serviciile medicale şi de educaţie.

De aceea, s-ar putea ca sumele su­pli­mentare să nu se regăsească în tota­li­tate în creşterea consumului de alimente, de exem­plu“, a explicat profe­sorul univer­si­t­ar Mircea Coşea. Totuşi, spune el, dacă ba­nii în plus ai salariaţilor care fac parte din clasa socială „submijlocie“ se vor în­toarce în consum, aceştia vor fi alocaţi că­tre achiziţia de alimente şi de îmbră­că­minte şi nicidecum în imobile, automobile sau vacanţe, pentru că aceştia nu îşi permit astfel de cheltuieli.

La rândul său, Grigore Ho­roi, preşedintele Agri­cola Bacău, unul dintre cei mai mari jucători locali din industria cărnii, nu crede că vânzările companiei pe care o conduce vor fi influenţate de creşterile de salarii.

„N-aş remarca o schimbare de atitudine a consumatorului care să fie generată de creşterea salariului minim, pentru că aceste creşteri de salarii nu sunt decât o consecinţă a creşterii altor cheltuieli pe care oamenii deja le au. Oricum, la noi, pe perioada verii creşte consumul, creşte şi cererea, dar şi preţurile, dacă nu intervin autorităţile“, a explicat Grigore Horoi, care a mai adăugat că în timpul ierii, jucătorii din industria cărnii au marje foarte mici de profit sau chiar pierderi, pe care sunt nevoiţi să le recupereze vara, prin majorări de preţuri.

Structura salariaţilor asiguraţi pe cate­go­rii de venituri brute publicată de Ministerul Mun­cii pentru luna septembrie arată că 33,8% dintre angajaţii din economie aveau sa­larii brute sub nivelul de 1.200 de lei brut pe lună, astfel: 338.000 de angajaţi câştigau sub 1.050 de lei brut pe lună, 649.000 erau plătiţi la nivelul de 1.050 de lei (salariul minim la acea dată), 290.000 câştigau între 1.051 şi 1.100 de lei brut pe lună, iar 331.000 de angajaţi câştigau între 1.101 şi 1.200 de lei brut pe lună.

Deşi datele privind numărul de angajaţi care beneficiază de majorarea salariului minim nu sunt încă foarte exacte (la negocierile pentru creşterea salariului minim din decembrie se vorbea de un impact pentru 1,1 milioane de salariaţi, însă în statisticile oficiale numărul celor plătiţi cu salariul de sub 1.200 de lei brut pe lună este de 1,6 milioane de salariaţi), experţii spun că majoritatea salariilor minime se plătesc în mediul privat.

„Datele încă sunt neclare, funcţio­narii publici, de exemplu, nu sunt cuprinşi în nicio bază de date. La nivel de salariu minim, majoritatea anga­jaţilor sunt din sistemul economic, iar acest lucru arată, în primul rând, lipsa unui mecanism echilibrat de distributie a creşterii economice. Suntem în top în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, dar distibuţia (creşterii econo­mice - n. red.) este de 61,5% pentru capital, restul pentru salariaţi“, a spus Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale „Cartel Alfa“.

În opinia lui, pârgiile bunei distribuţii a creşterii economice sunt formate din aspecte precum: fiscalitate (prin Codul fiscal), contracte colective de muncă (care au fost distruse sau interzise) şi salariul minim.

„Astăzi a rămas doar salariul minim şi de aici polarizarea în jurul lui“, a mai spus Hossu. El a mai precizat că an­gajaţii din sectorul bugetar au avut în 2015 creşteri de salarii care i-au „săltat“, dar nu cu mult, peste nivelul salariului minim. Într-adevăr, în a doua parte a anului trecut au avut loc o serie de majorări salariale pentru personalul bugetar, acordate astfel: 12% pentru personalul din instituţiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar şi personalul din sistemul public de asistenţă socială, 15% pentru personalul din învăţământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar (exclu­siv sănătate, învăţământ şi asistenţă socială).

„Întrebarea este: cu injecţia de 5% reducere taxe la angajator (reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procen­tuale, aplicată din toamna anului 2014 – n.red.) ce efect au avut?“, se întreabă Hossu.

Masa salarială netă din economie, calculată în funcţie de numărul de asi­guraţi din economie cu normă întreagă (4,75 milioane de persoane) şi venitul mediu net de circa 1.660 de lei net pe lună (adică 2.337 lei brut), a fost de circa 21 de miliarde de euro anul trecut. Deşi reprezintă mai mult de o treime din totalul angajaţilor din economie, cei care câştigau anul trecut sub 1.200 de lei brut pe lună aveau împreună o masă salarială de doar 14% din totalul masei salariale din economie, ceea ce de­monstrează inegalitatea distribuţiei veniturilor din economia românească.

Salariul minim a crescut cu un ritm mai accelerat decât în alte state în ultimii ani, însă România este cu mult în urma altor state europene în ceea ce priveşte nivelul acestui indicator. Astfel, în timp ce salariaţii cel mai prost plătiţi de pe plan local câştigă, începând cu această lună, câte 277 de euro brut pe lună, în Germania salariul minim (in­trodus de anul trecut) este de aproape 1.500 de euro brut pe lună, în Polonia este de 410 euro, în Cehia de 330 de euro, iar în Spania de 756 de euro.

„Pentru România, ca ţară membră a Uniunii Europene care are de recuperat un decalaj important, creşterea salariului minim este foarte mică. Pe de altă parte, pentru condiţiile economice din România în care s-au redus unele taxe, creşterea salariilor ar putea să conducă la dezechilibre. Trebuie să ne uităm şi la balanţa import-export, pentru că în ultimii ani abia am reuşit să reducem din deficitul balanţei comerciale, iar în primele două luni ale anului am observat că importurile au crescut cu un ritm mult mai mare decât exporturile“, a mai spus profesorul Mircea Coşea.

Într-adevăr, exporturile de bunuri ale României au crescut cu 4% în primele două luni ale acestui an comparativ cu perioada similară din 2015, în timp ce importurile s-au majorat cu 8% în acelaşi interval, potrivit datelor de la Statistică.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7509
Diferență: -0,103
Ieri: 4.7558
Azi: 4.1988
Diferență: 0,5508
Ieri: 4.1758
Azi: 5.5172
Diferență: 0,5926
Ieri: 5.4847
Azi: 4.2187
Diferență: 0,4189
Ieri: 4.2011