Analişti de date, software developers în proiectarea CAD a produselor pentru printare 3D şi în programarea roboţilor industriali şi a masinilor automate de producţie CNC, specialişti Big Data, experţi în digital transformations şi managementul calităţii, profesionişti în digital sales, digital customer service si marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate, sunt doar câteva dintre joburile noului val tehnologic (Industry 4.0) pentru care există o cerere semnificativă pe piaţa forţei de muncă.
Deşi sunt meserii bine plătite, pe care multe dintre companiile româneşti şi internaţionale le oferă, lipsa de pregătire profesională în domeniu face ca în piaţă să nu existe mulţi candidaţi.
Potrivit datelor Eurostat, în 2020, doar 1,6% dintre angajaţii din România au urmat cursuri de formare profesională. Spre comparaţie, în Suedia, procentul este de 37%, în Elvetia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%.
În Bulgaria, procentul angajaţilor care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.
O statistică similară a Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională.
Astfel, numai 3,4% dintre şomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). În comparatie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-şi găsi un loc de muncă.
Media UE este de 14,8%.
În aceste condiţii, 7 din 10 manageri de companii spun că este dificil să găsească angajaţi specializaţi în piaţa forţei de muncă, în timp ce aproape 60% dintre ei spun că reuşesc să găsească specialişti abia după 6-9 luni de la postarea anunţului de recrutare, arată rezultatele unui barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Frames şi Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).
Peste jumătate dintre cei intervievaţi consideră o parte din vină revine învăţământului tehnic, care întârzie să se adapteze cerinţelor de pe piaţa forţei de muncă, iar în esenţă, avem prea puţini absolvenţi de cursuri specializate în noile tehnologii din Industry 4.0.
În paralel, interesul tinerilor pentru joburile din industrie este foarte scăzut (18%), în contextul în care promovarea acestor meserii este la un nivel redus în comparaţie cu alte domenii.
,,România are nevoie de peste 100.000 de noi angajaţi în industrie, mai ales în contextul transformărilor fundamentale prin care trece economia. Trecem de la zona manufacturieră la producţia digitalizată, la platformele IoT, iar această proces necesită o forţă de muncă dinamică, specializată, capabilă să folosească noile tehnologii’’, spune Adrian Sandu, secretar general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România.
Potrivit datelor European Sector Skills Council, creşterea cererii de locuri de muncă în industria auto, de exemplu, este afectată şi de situaţia demografică.
În prezent, 23% dintre angajaţii din acest sector au între 50 şi 64 de ani şi urmează să iasă la pensie.
Această situaţie este prezentă şi alte domenii din industrie, mai ales în sectorul de prelucrare a materiilor prime, în combinatele chimice şi metalurgice, în fabricile de produse tehnologice, dar şi în domenii precum agricultura şi transporturile.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, vârsta medie în aceste sectoare se situează în jurul nivelului de 55 ani.
În aceste condiţii, companiile au ajuns să îşi recruteze viitorii angajaţi de pe băncile şcolii, din universităţile tehnice şi din şcolile profesionale.
Datele barometrului ACAROM şi Frames, arată că 66% dintre managerii au ajuns să le monitorizeze evoluţia, le oferă practică specializată şi apoi contracte de muncă cu diverse beneficii, în timp ce 38% dintre investitori spun că au dezvoltat sisteme de burse specializate, iar 82% au dezvoltat pachete de angajare care premiază fidelitatea.
,,Dincolo de salarii, de siguranţa locului de muncă, tot mai multe firme oferă gratuit angajaţilor accesul la diverse cursuri de specializare, în ţară şi străinătate, în domeniile ce ţin de noile tehnologii. În condiţiile în care inovaţia, digitalizarea şi serviciile asociate Industry 4.0 cunosc o viteză tot mai mare, să ai angajaţi care să fie tot timpul conectaţi la schimbările din industrie a devenit vital pentru competitivitatea companiilor, forţa de muncă specializată devenind un asset extrem de important în contextul globalizării ofertei industriale’’, adaugă Ligia Neacşu, manager Best Smart Consulting.
În prezent, potrivit datelor barometrului, cei mai mulţi dintre angajatori (48%) spun că îşi menţin forţa de muncă între 3-5 ani. Numai 23% reuşesc să-şi fidelizeze angajaţii în aşa fel încât să stea peste 5 ani, iar 8% sunt nevoiţi să îşi updateze personalul între 1-3 ani.
În actualul context al crizei de pe piaţa muncii şi mai ales al evoluţiei inflaţiei, 54% dintre manageri spun că sunt dispuşi să ofere o creştere salarială pentru a-şi fideliza angajaţii.
Potrivit experţilor, reorientarea profesională în România trebuie să devină o prioritate în condiţiile în care mare parte din forţa de muncă actuală va deveni irelevantă, din perspectiva calificării, în viitor.
Până în 2030, potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 şi 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării, digitalizării şi robotizării.
,,Vestea bună este că vor apărea tot mai multe locuri de muncă specializate, iar România are şansa uriaşă de a arde etapele şi de a construi un nou contingent de forţă de muncă bine specializată, capabilă să susţină industria în procesul radical de transformare către Industry 4.0’’, concluzionează Adrian Negrescu, managerul Frames.
Barometrul efectuat de compania de consultanţă Frames, la comanda Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România şi a partenerilor Fabrica 4.0, a fost realizat în perioada 4-8 iulie 2022, pe un eşantion reprezentativ de 450 de persoane, manageri şi angajaţi cu funcţii de răspundere în companii care activează în comerţ, servicii financiare, agricultură, auto, energie, confecţii sau IT.
