Consumul de cultură creşte de la un an la altul în România, iar suma alocată în medie de o familie pentru ea, la fel, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică în 15 ianuarie, de ziua lui Mihai Eminescu, aleasă ca Ziua Culturii Naţionale. Deşi ne întrebăm „cine mai merge la operă în ziua de azi?”, „cine mai cumpără bilet la cinema când filmele sunt pe Filelist?” sau „cine mai merge la bibliotecă, când marile cărţi au fost deja digitalizate sau ecranizate?”, întrebări legitime în contextul în care trăim înconjuraţi de ecrane, cifrele arată că românii sunt dispuşi să plătească în continuare pentru cultura trăită offline.
Cel mai pozitiv semnal este dat de bugetele familiilor. În trimestrul al treilea din 2025, o gospodărie din România a alocat, în medie, aproape 300 de lei pe lună pentru recreere, sport şi cultură, aproape dublu faţă de trimestrul anterior din acelaşi an, în ciuda faptului că inflaţia se apropia de 10% la acel moment.
Dacă analizăm mai în spate cheltuielile de consum pe destinaţii ale gospodăriilor, în trimestrul al doilea din 2024, doar 105 lei, adică 2,5% din bugetul unei gospodării, erau alocaţi pentru recreere, sport şi cultură. Această sumă a crescut treptat, ajungând la 164 de lei în trimestrul al doilea din 2025 şi la 290 de lei în trimestrul al treilea din 2025.
În ceea ce priveşte educaţia, cheltuielile medii ale unei gospodării erau de 25 de lei în trimestrul al doilea din 2024 şi au crescut la 31 de lei în trimestrul al doilea din 2025, reprezentând însă doar 0,8% din bugetul total al familiei.
În acelaşi timp, cheltuielile de consum al unei gospodării au crescut de la 4.141 de lei în trimestrul al doilea din 2024 la 4.778 de lei în trimestrul al doilea din 2025 şi aproape 4.900 de lei în trimestrul al treilea din 2025. Şi chiar dacă cheltuilelile au fost din ce în ce mai mari, românii au alocat tot mai mulţi bani pentru cultură, ajungând la 6% din buget.
Muzeele de artă câştigă public, în timp ce grădinile botanice şi zoologice pierd teren
Un aspect interesant arătat de statistici este dinamica vizitatorilor muzeelor de artă în 2024 faţă de 2023 comparativ cu grădinile botanice şi zoologice în aceeaşi perioadă. Mai exact, muzeele de artă au atras mai mult public. Dacă în 2023, au avut puţin peste 2,7 milioane de vizitatori, în 2024 numărul lor a sărit de 3 milioane, conform datelor de la INS. În schimb, animalele de la grădina zoologică sau miile de specii din grădinile botanice au atras mai puţini oameni, fiind o scădere de la 4,2 milioane în 2023, la circa 3,9 milioane în 2024.
România a avut 461 de muzee, grădini botanice şi zoologice în 2024, cu cinci mai puţine decât în anul anterior. Cele mai multe, 123 la număr, sunt muzee de etnografie şi antropologie. Grădini botanice şi zoologice sunt 21, iar rezervaţii naturale 28. Acestea din urmă au avut o creştere a vizitatorilor, semn că românii preferă să vadă animalele în habitatul lor natural. Spre comparaţie, în 2024, rezervaţiile naturale au avut 1,8 milioane de vitatori, faţă de 1,4 milioane în urmă cu un an, conform datelor INS.
În plus, dacă muzeele de artă au avut mai mulţi vizitatori, muzeele de arheologie, istorie, ştiinţă şi tehnică au avut mai puţini de la un an la altul. Per total, 18,3 milioane de oameni au mers la muzeele din România, grădini botanice şi zoologice în 2024, cu 5% mai puţin faţă de 2023, potrivit calculelor ZF pe baza datelor INS. În muzeele, grădinile botanice şi zoologice din România lucrează circa 7.500 de persoane.
Aproape 7 milioane de români au trecut pragul sălilor de teatru sau de operă în 2024, cu 12% mai mulţi decât în anul precedent. Teatrele atrag o treime din spectatori
Aproape 7 milioane au mers la teatru şi la opera în 2024, cu 12% mai mulţi decât în anul precedent, arată datele INS. Şi nu e de mirare, având în vedere că spectacolele care se joacă la Teatrul Naţional din Bucureşti sunt „vânate” cu două-trei luni înainte, iar sălile sunt arhipline când au loc. De altfel, în 2024, au avut loc aproape 26.000 de spectacole, cu 2.000 mai multe decât în anul precedent.
În România sunt 62 de teatre dramatice, care au atras peste 2 milioane de spectatori în 2024 la cele 11.000 de spectacole, şi 16 teatre de păpuşi şi marionete (animaţie), care au atras 0,8 milioane de spectatori în 2024 la cele 4.655 de spectacole, arată datele INS. În ambele cazuri, publicul a fost mai mare comparativ cu 2023.
Cea mai dinamică piaţă din această ramură a culturii a fost cea filarmonicilor şi orchestrelor simfonice. Numărul spectatorilor a crescut cu 60% de la un an la altul, de la 491.000 de oameni în 2023 la 781.000 în 2024. De asemenea, o evoluţie pozitivă, dar mai mică, de 20%, au avut-o şi ansamblurile artistice, trupele de dans şi de divertisment. Numărul spectatorilor la reprezentanţiile lor artistice a ajuns la 1,4 milioane în 2024, crescând de la 1,1 milioane în 2023.
Teatrele, filarmonicile şi orchestrele simfonice, operele, orchestrele populare şi centrele culturale au, cumulat, 13.310 angajaţi.
Mai puţini români au mers la cinema: marile ecrane a avut cu aproape 2 mil. oameni în minus în faţă sa, fiind o scădere de la 13 mil. în 2023 la 11 mil. în 2024
În 2024, cinematografele din România au avut 11,2 milioane de spectatori, în scădere faţă de 13 milioane în 2023, cu toate că numărul de spectacole a crescut, fiind difuzate peste de 696.000 de ori, comparativ cu 674.000 în 2023, conform datelor de la INS. O concurenţă puternică o reprezintă streamingul este o metodă de a transmite conţinut multimedia - video, audio - pe internet.
România are 108 cinematografe şi 473 de săli, cu o capacitate totală de peste 83.000 de locuri, conform datelor de la INS, centralizate de la Centrul Naţional al Cinematografiei, parte a Ministerului Culturii.
În 2024, în ceea ce priveşte proiecţiile de filme naţionale şi internaţionale, numărul total de filme difuzate a fost de 1.500, în scădere faţă de 1.600 în 2023. Filme integral naţionale au fost 264, în creştere faţă de 230 în 2023. Filme europene au fost 707 şi filme americane au fost 368. Proiecţiile româneşti au înregistrat o creştere, ceea ce înseamnă că cinematografia naţională a avut mai multă vizibilitate în sălile de cinema comparativ cu anii anteriori. De altfel, au şi apărut în acel an filme precum Moartea în vacanţă, Anul nou care n-a fost, Tati part-time, Buzz House şi Klaus şi Barroso.
În ceea ce priveşte producţia naţională de filme, 2024 a înregistrat o creştere comparativ cu anul precedent. Au fost făcute 49 de filme de lungmetraj în 2024, faţă de 33 în 2023 şi 18 filme de scurtmetraj în 2024, faţă de 16 în 2023.
România are peste 8.000 de biblioteci, dar doar 1 din 10 români le frecventează constant, adică 2,4 milioane
Cine ar spune că bibliotecile mai contează, când marile cărţi au fost deja ecranizate? Bibliotecile, deşi frecventate constant numai de 2,4 milioane de oameni, au un public mic, dar fidel în comparaţie cu sălile de cinema.
România a avut 8.100 de biblioteci în 2024, cu 150 mai puţine decât în anul anterior. Cele mai multe au dispărut din mediul rural. Practic, la sat, acolo unde e cea mai mare nevoie de cărţi gratuite, pe care tinerii să le împrumute, bibliotecile s-au închis. Din 5.000 de biblioteci, câte erau în 2023 în mediul rural, au mai rămas 4.850.
În ceea ce priveşte colecţiile deţinute, bibliotecile naţionale aveau 26,5 milioane de volume, bibliotecile universitare aveau 30,5 milioane de volume şşi biblioteci publice circa 42 de milioane de volume, potrivit datelor INS.
În 2024, unui utilizator activ al bibliotecilor publice i-au revenit, în medie, 51 de volume existente în fondurile bibliotecilor, însă doar 12 volume au fost efectiv împrumutate spre lectură. Dar, cu toate că bibliotecile nu sunt vizitate de cetăţeni mai des, ele plătesc salariile a 9.100 de români.
România are peste 500 de ziare, dar online-ul domină: 320 digitale faţă de 176 tipărite. La reviste, hârtia încă rezistă şi 1.300 apar în print şi doar 600 online
Circa 3.300 de oameni ţin presa în viaţă în România, număr chiar mai mic decât angajaţii unei multinaţionale din România. Spre exemplu, cel mai mare producător de carne de pasăre, după capacitatea realizată în 2025, Carmistin, are 4.600 de oameni. Totuşi, acest sector, mai degrabă vocaţional, are încă oameni care îl aleg.
În anul 2024, activitatea editorială a fost susţinută de 585 de edituri, care au realizat un total de 1.021 titluri de publicaţii online şi 1.677 titluri de publicaţii tipărite. Tirajul anual al periodicelor tipărite a însumat 60,3 de exemplare, ceea ce arată că presa tipărită se menţine încă bine, în ciuda extinderii mediului online.
Ziarele au 320 de titluri online şi 176 de titluri tipărite. Acestea au generat un tiraj anual de 25,5 milioane de exemplare. Dintre acestea, ziarele cotidiene au avut cel mai mare impact, cu 16,5 milioane de exemplare, arată datele INS. Revistele au înregistrat cel mai mare număr de titluri, atât online (600), cât şi tipărite (1.294). Cu toate acestea, tirajul anual al revistelor tipărite a fost de 8,3 milioane de exemplare.
În România ceea ce priveşte celelalte tipuri de media, în anul 2024, funcţionau 579 de posturi de radio cu difuzare terestră, la care se adăugau 8 posturi care transmit prin cablu şi internet şi 18 posturi cu difuzare prin satelit. În ceea ce priveşte televiziunile, sunt două televiziuni terestre, în timp ce majoritatea televiziunilor sunt prin cablu şi internet, 255 la număr, iar alte 68 de televiziuni difuzau prin satelit.
