• Leu / EUR4.7287
  • Leu / GBP5.3209
  • Leu / USD4.1834
Profesii

Cum arată economia din Caraş-Severin, un judeţ în care coloşii industriali cu 15.000 de angajaţi s-au transformat în mormane de fier vechi şi unde asistenţa socială este cea mai dezvoltată „industrie“

Cum arată economia din Caraş-Severin, un judeţ în care coloşii industriali cu 15.000 de angajaţi s-au transformat în mormane de fier vechi şi unde asistenţa socială este cea mai dezvoltată „industrie“

Metalurgia şi industria cărnii sunt domeniile în care antreprenorii şi multinaţionalele încearcă să mai facă business în Caraş-Severin

Autor: Mădălina Panaete

9 iul 2014 6103

Judeţul Caraş-Severin, care înainte de 1990 era un adevărat centru al siderurgiei româneşti, un furnizor de utilaje agricole, de motoare şi de marmură, „se mândreşte“ astăzi cu coloşi industriali care şi-au închis porţile, cu singurul producător de turbine hidraulice din România care se zbate în insolvenţă, dar cu resurse care aşteaptă să fie exploatate de investitorii care nu mai vin.

„A rămas o mică parte din metalurgie şi din construcţiile de maşini. S-a dezvoltat industria producătoare de energie electrică. Pe lângă hidrocentrale au mai apărut şi parcurile eoliene. Se mişcă, dar încet, turismul.  Este însă foarte bine dezvoltată industria de asistenţă socială, cel mai mare angajator din judeţ fiind Consiliul Judeţean Caraş-Severin“, spune Petru Buzzi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Caraş-Severin, într-un răspuns transmis pe e-mail şi care punctează starea economiei din judeţ.

În topul celor mai mari 1000 de companii din România, judeţul Caraş-Severin are doar patru societăţi, o prezenţă dezastruoasă pentru o economie locală: TMK Reşiţa, TMD Friction România, cu activitate în industria compo­nentelor auto, CĂC, companie cu activitate în industria cărnii deţinută de antreprenori locali şi Miruna International Impex, care activează în comerţ. Aceste companii adună afaceri de 1,1 miliarde de lei (258 mil. euro), adică un sfert din afacerile totale ale companiilor din judeţ. Caraş-Severin se află pe penultimul loc în România la cifra de afaceri totală a compa­niilor, cu o valoare de 1,1 miliarde de euro. În judeţ activează doar 5.300 de companii.

Cea mai mare companie din judeţul Caraş-Severin este TMK - Reşiţa, care produce ţiglă-ţeavă pentru TMK - Artrom Slatina, parte a TMK Europe, subsidiara din Germania a grupului rus TMK. Compania a terminat anul trecut cu afaceri de 655 de milioane de lei (aproape 150 mil. euro), fiind singura companie din judeţ care a trecut pragul de 100 de milioane de euro ca rulaje.

În agricultură activează şi o „mână“ de antreprenori, majoritatea în creşterea ani­malelor şi în prelucrarea cărnii, dar şi în comerţ. Cea mai mare afacere antreprenorială din judeţ este CĂC , cu activitate în industria cărnii, companie deţinută de Claudiu Cocora.

„Nimeni n-are bani să investească în judeţ“

Printre ultimele investiţii în judeţ se numără cele realizate de americanii de la Delphi Packard în Moldova Nouă, unde grupul produce sisteme de distribuţie electrică şi electronică. Americanii au fost atraşi aici de forţa de muncă ieftină şi pregătită, dar şi de apropierea de graniţa de vest.

În sud-vestul ţării, una dintre cele mai sărace din ţară, o importantă activitate din regiune era mineritul, care a fost desfiinţat aproape complet.

În domeniul minier înainte de ’90 existau Întreprinderea Minieră Anina, cu activitate în exploatarea cărbunelui, Întreprinderea Minieră (IM) Moldova Nouă, exploatarea cuprului din IM Ruschiţa şi IM Bocşa (fier şi minereuri complexe).

La Ruschiţa se exploatează şi astăzi marmura - folosită pentru decoraţiunile inte­rioare şi exterioare ale Palatului Parlamentului, dar care ca şi atunci aparţine de Simeria (Marmosim SA), afirmă Buzzi.

„Avem 50 de resurse nemetalifere, roci utile şi roci ornamentale cercetate şi în parte exploatate. De la granit, grandiorit, calcar, marmură, argile, nisipuri, fier, cupru, cărbune,  până la... piatra de râu. Avem lemn: 65,4% din suprafaţa judeţului este zonă muntoasă. Avem tradiţie, avem un parc industrial (gol), avem resurse, avem forţă de muncă,  infrastructură bună, suntem aproape de graniţa de vest a României, avem de toate (şi mai bune, şi mai rele), dar de ce nu vin investitorii? Aceasta este întrebarea“, afirmă Petru Buzzi.

El afirmă că Delphi Packard ar putea continua dezvoltarea investiţiei de la Moldova Nouă, iar printre cele mai noi investiţii anunţate în judeţ se numără o fabrică de hârtie în Caransebeş şi un domeniu schiabil pe Muntele Mic – Poiana Mărului.

„Unde ar putea investi? De exemplu în turism: Herculane, Clisura Dunării, munţi şi văi. (...) Există proiecte pentru Băile Herculane, dar nu există bani. Habar n-aveţi ce judeţ frumos avem, dar nimeni n-are bani să investească!“

Industria, o amintire frumoasă

Înainte de 1989, economia judeţului Caraş-Severin era axată pe industria grea. La acea vreme existau două combinate siderurgice, la Reşiţa  (în prezent TMK Reşiţa) şi Oţelu Roşu, care aveau peste 15.000 de angajaţi şi care produceam oţel şi laminate pentru industrie.

De asemenea, UCM Reşiţa, care producea motoare navale, agregate hidroenergetice, compresoare, motoare diesel şi electrice avea aproape 15.000 de angajaţi. Astăzi, UCM Reşiţa-un simbol al Banatului şi practic sinonim cu oraşul Reşiţa– se zbate în insolvenţă. Din cauza prăbuşirii economiei interne şi a unui management privat defectuos, UCM Reşiţa a ajuns să aibă astăzi puţin peste 1.000 de angajaţi, dar şi aceştia trăiesc cu grija că-şi vor pierde locurile de muncă. Dacă înainte de ’ 89 uzina exporta până la 15% din ce producea în ţări precum Turcia, China sau ţările arabe, astăzi singura gură de aer mai vine de la Hidroelectrica, la rându-i în insolvenţă.

Însă acesta nu este singurul exemplu de colos industrial din Caraş-Severin care s-a prăbuşit. Uzina de Construcţii de Maşini Caranse­beş, care producea microhidroagre­gate, boghiuri şi utilaj de cale ferată, avea aproximativ 4.000 de angajaţi, iar astăzi doar 150, potrivit informaţiilor oferite de Petru Buzzi.

Un alt exemplu de uzină care aşteaptă să fie vândută la fier vechi este Uzina de Construcţii Metalice Bocşa, care avea peste 4.000 de salariaţi în 1989, dar şi Uzina Mecanică Topleţ, care producea utilaj agricol.

La Reşiţa, exista şi Întreprinderea Meca­nică Reşiţa, unde se producea armament.

„Înainte de 1989 era bine dezvoltată şi industria lemnului. Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Caransebeş a fost însă desfiinţat. Există însă câteva zeci de făbricuţe care produc mobilier, însă şi acestea de abia respiră.“

 

CV-UL POLITIC AL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN

Sorin Frunzăverde (PNL), 54 de ani,  preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin

Sorin Frunzăverde, care este la al treilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, este de profesie inginer, fiind absolvent al Facultăţii de metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. După terminarea facultăţii, a devenit doctor în management la Universitatea de Vest Timişoara şi doctor în ştiinţe militare în cadrul Universităţii Naţionale Militare. A activat în domeniul în care a studiat, începând ca inginer în cadrul Combinatului Siderurgic Reşiţa (1985-1991), iar apoi timp de patru ani a fost consilier judeţean. În perioada 1991-1996 el a ocupat funcţiile de preşedinte şi director general al Camerei de Comerţ şi Industrie Caraş-Severin. Printre cele mai importante funcţii ocupate de Sorin Frunzăverde în Guvernul României au mai fost cea de ministru al mediului, apelor şi pădurilor (decembrie 1997- februarie 1998), ministru al apărării naţionale (martie - decembrie 2000 şi octombrie 2006 – aprilie) şi ministru al turismului (aprilie - decembrie 1998).

Silviu Hurduzeu (PSD), 40 de ani, prefectul judeţului Caraş-Severin

Absolvent al Universităţii Politehnica din Timişoara, Silviu Hurduzeu este din 2012 prefectul judeţului Caraş-Severin. El a fost în perioada 2001-2012 consilier local al municipiului Caransebeş. Anterior funcţiei de prefect, Hurduzeu a fost timp de doi ani analist programator în cadrul sucursalei Hidroelectrica din Caraş-Severin. În cadrul aceleiaşi companii, el a mai ocupat şi funcţia de consilier tehnic. În perioada 2009-2010 el a fost director coordonator în cadrul Gărzii Naţionale de Mediu- Garda Regională de Mediu Timiş. Anterior, timp de şapte ani, prefectul a fost şef oficiu judeţean de poştă Caraş-Severin – Reşiţa. Primul post ocupat după terminarea facultăţii a fost cel de inginer în cadrul Caromet Caransebeş şi apoi în cadrul AHM Smartel Caransebeş.

Mihai Stepanescu (PSD), 49 de ani, primarul municipiului Reşiţa

Mihai Stepanescu este primar al municipiului Reşiţa de şase ani. Absolvent al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere Braşov, primarul şi-a început cariera ca inginer al Ocolului Silvic Văliug, iar apoi a devenit inginer la Direcţia Silvică Reşiţa. În 1995 a fost promovat în funcţia de şef al Ocolului Silvic Reşiţa, funcţie ocupată până în anul 2000, cu o întrerupere de câteva luni în anul 1999 când a fost director comercial al Direcţiei Silvice Reşiţa. Din 2001 a devenit inspector şef la JTRSC Caraş-Severin, iar apoi a fost numit director al Direcţiei Silvice Reşiţa. În perioada 2005-2008, înainte de a deveni primar, Stepanescu a fost şef al Ocolului Silvic Reşiţa.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7287
Diferență: 0,0804
Ieri: 4.7260
Azi: 4.1834
Diferență: -0,9635
Ieri: 4.2193
Azi: 5.3209
Diferență: 0,5366
Ieri: 5.3065
Azi: 4.2397
Diferență: 0,4145
Ieri: 4.2262