Profesii

Cum şi de ce a ajuns România să importe forţă de muncă din Asia

Autor: Bogdan Angheluţă, Business Magazin

03.03.2018, 14:55 1641

Pentru anul 2018, guvernul a stabilit un contingent de 7.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în baza avizelor de angajare sau detaşare. Documentul aprobat de Executiv prevede suplimentarea cu 1.500 de locuri a contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi faţă de cel stabilit pentru anul 2017; astfel, numărul de lucrători permanenţi va creşte de la 3.000 la 4.000, iar cel al lucrătorilor detaşaţi de la 700 la 1.200. Pe lângă lucrătorii permanenţi şi cei detaşaţi, actul normativ prevede şi alte tipuri de angajare sau detaşare, respectiv persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii – 700, lucrători înalt calificaţi – 500, lucrători sezonieri – 400, lucrători stagiari – 100 şi lucrători transfrontalieri – 100. Decizia de suplimentare a contingentului de lucrători nou – admişi a fost luată pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale, dar şi ca urmare a solicitării făcute de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Potrivit legislaţiei în vigoare, prin străin se înţelege persoana care nu are cetăţenia română şi nici nu este cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European ori al Confederaţiei Elveţiene. În funcţie de tipul activităţii pe care urmează să o desfăşoare în România şi în limitele stabilite anual, pe teritoriul României pot fi încadraţi în muncă lucrători permanenţi (străinul încadrat în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată), lucrători stagiari (încadrat în muncă pe teritoriul României pentru efectuarea unui stagiu cu durată determinată în scopul obţinerii unei calificări profesionale sau îmbunătăţirii pregătirii profesionale), lucrători sezonieri (care îşi menţin reşedinţa principală într-un stat terţ, dar locuiesc legal şi temporar pe teritoriul României, fiind încadraţi în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat cu un angajator în baza avizului de angajare), lucrători transfrontalieri, lucrători înalt calificaţi, lucrători detaşaţi sau persoane cu calificare specială (profesori universitari sau cercetători şi personal ştiinţific).

Ce presupune însă aducerea lucrătorilor străini în România? Conform OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în scop de muncă în România i se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări un permis de şedere, denumit permis unic. Cererea de prelungire a dreptului de şedere temporară va fi soluţionată în termen de 30 de zile de la data depunerii, iar în cazul în care pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor sunt necesare verificări suplimentare, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.  Ulterior, pentru ca unui angajator să i se elibereze documentul care atestă dreptul său de a încadra un străin pe o anumită funcţie, respectiv avizul de angajare, trebuie îndeplinite condiţii generale şi condiţii speciale în funcţie de tipul de lucrător, expres prevăzute de lege.

„În primul rând, pentru a primi viza pentru România e necesar ca viitorul angajat să facă dovada unui contract de muncă real, cu termeni şi condiţii specifice domeniului în care persoana străină va lucra, precum şi avizul medical aferent, diplomele şi actele traduse şi legalizate”, subliniază Iulia Vesa, director de marketing al companiei de recrutare Public Euro Consulting. „Restricţiile existente sunt mai degrabă impuse de statul român angajatorului de aici. Nivelul salariului de încadrare este foarte mare şi nu mulţi angajatori români şi-l permit (4.162 de lei brut), chiar dacă şi-ar dori să importe forţă de muncă din Asia sau ţări non-UE; mai apoi e necesară demonstrarea faptului că în România compania angajatoare nu are de unde găsi personal pentru domeniul în care aceasta activează, adică o serie de hârtii şi rapoarte justificative. Toate aceste condiţii duc la prelungirea procesului de recrutare a personalului din Asia cu până la 6 luni”, explică ea.

Fenomenul recrutării de personal din străinătate a demarat de câţiva ani, iar acum, la început de 2018, tot mai multe companii conştientizează importanţa retenţiei de personal şi încearcă din răsputeri să facă acest efort, aducând străini care să lucreze pe poziţiile libere lăsate de români în căutare de salarii mai mari, crede Iulia Vesa. „La început, în 2009-2010 era vorba doar despre salarii mai mici şi posibilitatea de a asigura companiile că vor avea angajaţi pentru o perioadă lungă de timp, de 2-3 ani. Actualmente, companiile caută în angajaţii străini şi talent, aptitudini, cunoştinţe care să le asigure că vor avea succes prin creşterea randamentului şi eficientizarea muncii, prin urmare a profitabilităţii la nivel de piaţă.”

Domeniile în care se manifestă o nevoie acută de personal adus din Asia sunt: HoReCa, construcţii, agricultură şi producţie, spune ea.

În ceea ce priveşte ţările din care Public Euro Consulting recrutează, până acum aceasta a dezvoltat relaţii de parteneriat cu Indonezia, Vietnam şi Sri Lanka; compania este în proces de aducere a personalului din Indonezia şi Bali.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO