Educaţia, dezvoltarea abilităţilor personale şi profesionale, nivelul de corupţie din mediul de afaceri şi din politică, şi protecţia mediului reprezintă principalele motive de îngrijorare ale românilor din generaţiile Millennials şi Z, notează studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey 2021, realizat în 45 de ţări din întreaga lume, inclusiv România.
Astfel, 37% dintre Millennials şi 38% dintre cei din Generaţia Z indică educaţia şi dezvoltarea abilităţilor personale şi profesionale drept principalul motiv de îngrijorare, în timp ce nivelul de corupţie din mediul de afaceri şi din politică a fost reclamat de 35% dintre Millennials, respectiv 30% dintre cei din Generaţia Z.
Rezultatele diferă în mare măsură de cele înregistrate la nivel global, conform cărora cele mai mari preocupări ale exponenţilor Generaţiei Millennials sunt legate de menţinerea stării de sănătate (28%), şomaj (27%) şi protecţia mediului (26%), în timp ce cei din Generaţia Z pun pe primul loc protecţia mediului (26%), urmată de şomaj (25%) şi de menţinerea stării de sănătate.
„Preocupările tinerilor din Generaţiile Millennials şi Z s-au schimbat uşor în contextul pandemiei, atât în România, cât şi la nivel global. Totuşi, românii rămân mai ancoraţi în aspectele legate de situaţia financiară şi, implicit, de carieră, decât media globală, dominată de preocuparea pentru protecţia mediului, cel puţin în cazul Generaţiei Z. Este salutar faptul că tinerii români sunt interesaţi de educaţie şi de dezvoltarea abilităţilor personale şi profesionale, însă este preocupant că majoritatea dintre ei nu consideră adecvat nivelul actual de acces la aceste resurse esenţiale, nu doar pentru succesul lor individual, ci şi pentru progresul nostru, ca societate”, spune Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.
Pandemia de COVID-19 a creat incertitudine cu privire la viitorul financiar al celor două generaţii, astfel că 44% dintre românii Millennials sunt stresaţi în cea mai mare parte a timpului, uşor peste media globală de 41%. În cazul Generaţiei Z, 51% dintre respondenţii din România spun că sunt stresaţi aproape permanent, comparativ cu media globală de 46%.
Cei mai importanţi factori de stres sunt resimţiţi mult mai intens în România în comparaţie cu media la nivel global, mai arată studiul.
Astfel, pentru Millennials, sursele principale de stres sunt situaţia financiară pe termen lung (61% în România vs. 46% la nivel global), bunăstarea familiei (57% dintre români vs. 46% la nivel global), locul de muncă şi perspectivele de carieră (56% vs. 41%), starea de sănătate fizică şi mentală (51% vs. 33%). Pentru Generaţia Z, principalul factor de stres este legat de bunăstarea familiei (66% în România vs. 47% global), urmat de aspectele ce ţin de carieră (62% vs. 50%), situaţia financiară pe termen lung (58% vs. 48%) şi starea de sănătate fizică şi mentală (48% vs. 35%).
Conform studiului, în ţara noastră, 80% dintre Millennials şi 88% din cei din Generaţia Z spun că pandemia i-a determinat să acţioneze pentru a-şi îmbunătăţi viaţa proprie (faţă de 71%, respectiv 70%, la nivel global) şi a comunităţii din care fac parte (68% dintre Millennials, 78% din Generaţia Z). La nivel global, procentele sunt mult mai mici, cu aproape 20 de puncte procentuale în cazul Generaţiei Z. În contextul pandemiei, 84% dintre tinerii români din ambele generaţii spun că au respectat recomandările autorităţilor în domeniul sănătăţii publice (mai mult de zece puncte procentuale peste media globală).
Ajuns la cea de-a zecea ediţie, studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey a fost efectuat în rândul a peste 14.500 de exponenţi ai Generaţiei Millennials (născuţi între ianuarie 1983 şi decembrie 1994) şi a aproximativ 8.500 exponenţi ai Generaţiei Z (născuţi între ianuarie 1995 şi decembrie 2003) din 45 de ţări din întreaga lume. Printre intervievaţi sunt atât angajaţi cu funcţii executive în organizaţii mari, cât şi persoane angajate pe bază de proiect (gig), voluntari sau şomeri, absolvenţi de studii medii şi universitare, dar şi persoane care nu au absolvit aceste forme de învăţământ (în special în cazul celor din Generaţia Z).
