Exemplul din imagine, extras dintr-un test primit de candidaţi la interviul de angajare, creează dificultăţi celor chemaţi la interviu, spun specialiştii în recrutare. Astfel de exerciţii de vocabular şi sintaxă, menite să valideze cunoştinţele de limbă română ale celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, sunt în prezent folosite pentru selecţia candidaţilor pentru posturi de vânzări sau în call center, iar angajatorii spun că există tot mai mulţi tineri care „pică“ testul.
„Din păcate, există candidaţi care au probleme legate de modul în care scriu şi vorbesc în limba română, iar surprinzător este că aici vorbim de absolvenţi de studii superioare. Testele de limbă română se dau mai ales pentru posturile din call center sau din domeniul vânzărilor“, a spus Sorina Donisa, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT.
„Decât,“ „mai“, „care“ - cuvinte problematice în exprimarea orală
Folosirea greşită a adverbului „decât“ (în construcţii de tipul: „Vrea decât să ajute“), a pronumelui relativ „care“ cu funcţia sintactică de complement direct fără prepoziţia „pe“ („Cartea care am citit-o nu e a mea“) sau a adverbului „mai“ în faţa pronumelui personal şi a verbului şi nu între ele („Mai îmi dai o dată cartea?“) sunt doar câteva dintre greşelile comune, întâlnite tot mai des în vorbire şi care au început să fie sancţionate de angajatori.
Tendinţa de a valida cunoştinţele de limbă maternă ale candidaţilor la angajare putea fi anticipată, având în vedere că, în ultimii patru ani, doar jumătate dintre absolvenţii de liceu din fiecare generaţie au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat.
Iar problemele de fond sunt şi la generaţiile mai tinere: în 2014, în luna iunie, mai mult de un sfert (27%) dintre copiii de 14 ani care au susţinut evaluarea naţională la clasa a VIII-a (adică peste 43.000 de copii) nu au reuşit să ia notă de trecere la acest examen pentru materia „Limba şi literatura română“.
„Pretendenţii la un post care susţin în CV că vorbesc fluent în trei limbi străine, dar care au greşeli impardonabile în limba română, să nu se mire dacă nu vor fi contactaţi niciodată de un potenţial angajator. Nu este o idee rea ca pentru anumite funcţii să existe la angajare un test la limba română“, spune Andrei Goşu, director general al companiei de training şi consultanţă Ascendis.
Chiar dacă nu toţi angajatorii au „formalizat“ testarea la limba română în rândul candidaţilor, o evaluare a cunoştinţelor de limbă română există.
„Noi verificăm indirect cunoaşterea limbii române prin analizarea, şi din acest punct de vedere, a lucrărilor din cadrul testării scrise. Apoi, în cadrul interviului, observăm dacă persoana respectivă ştie să se exprime corect în limba română“, a spus Mugur Tolici, directorul de resurse umane al Băncii Naţionale, instituţie cu peste 1.800 de salariaţi.
Scăderea calităţii pregătirii tinerilor poate fi pusă şi pe seama salariilor mici din învăţământ, care au atras în sistem profesori cu o pregătire mediocră sau chiar submediocră. Spre exemplu, la examenul de ocupare a unui post în învăţământul preuniversitar de anul acesta, aproape 55% dintre cei care îşi doreau să devină profesori au obţinut note sub 7, un scor scăzut, având în vedere că un loc de muncă pe perioadă nedeterminată se poate obţine în învăţământ cu o notă de peste 7 la acest examen.
„Până în 1989, cititul era o formă de distracţie. Acum e o corvoadă“
În opinia lui Andrei Goşu de la Ascendis, pericolele pentru business, în funcţie de poziţia pe care o ocupă angajatul care foloseşte incorect limba română, pot fi uriaşe, pentru că degeaba se investesc „milioane“ într-un brand dacă oamenii reprezentativi ai companiei se exprimă într-o limbă română neîngrijită.
Iar dacă inadvertenţele cauzate de neatenţie sau grabă sunt iertate mai uşor, greşelile care au la bază lacune grave de gramatică afectează pe termen lung şi imaginea individului sau a organizaţiei respective.
„Până în 1989, pentru tineri, cititul era o formă de distracţie. După 1989, a devenit o corvoadă. Acesta este principalul motiv: românii citesc mult mai puţin!“, a mai spus Andrei Goşu. Pe de altă parte, multinaţionalele nu sunt nevoite să testeze cunoştinţele de limbă română ale candidaţilor câtă vreme comunicarea în cadrul organizaţiei se face într-o limbă străină.
„Din fericire, la noi angajaţii au studii superioare şi vorbesc două limbi străine, iar cunoaşterea limbii române nu a reprezentat o problemă până acum. Probabil că există probleme la recrutare, ca urmare a influenţelor din media şi a modului în care noua generaţie comunică în social media. Intern, noi comunicăm în limba engleză, iar funcţia «autocorrect» probabil că rezolvă eventualele greşeli. Ce am remarcat însă, chiar şi în cazul meu, este că am ajuns să vorbim în aşa-numita limbă romgleză“, a spus Crina Ilie, manager de recrutare şi training pe Europa în cadrul furnizorului de servicii de externalizare Genpact.
Şi profesorii admit că există probleme în pregătirea tinerilor, având în vedere că o mare parte dintre aceştia îşi găsesc cât mai repede un loc de muncă şi nu mai acordă atât de multă atenţie educaţiei.
„Per ansamblu, trendul este negativ, nu numai la cunoaşterea limbii române, ci şi la prezenţa la examenele finale, tot mai mulţi tineri se duc să lucreze pentru că nu au bani. La Sociologie nu cunoştinţele de limbă română sunt marea problemă, ci faptul că e foarte greu să îi convingi pe studenţi să înveţe atât calitativ, cât şi cantitativ. Este vorba şi de o relaxare a grilelor la admitere, pentru că poţi să faci cursurile cât de bine, dacă nu ai oamenii potriviţi care să le înveţe, efortul este în van“, a spus profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie.
Ce soluţii au însă companiile pentru a corecta deficienţele de limbă română ale angajaţilor deja existenţi în companie?
„Sub nicio formă, decidenţii dintr-o companie nu trebuie să ignore deficienţele angajaţilor la limba română. Odată identificată şi acceptată această problemă, soluţia nu poate fi decât întoarcerea la manualul de gramatică“, a mai spus Andrei Goşu.
