Noile prevederi ale Codului muncii, care majorează perioada de preaviz, introduc agentul de muncă temporară şi înăspresc sancţiunile pentru munca la negru, angajatorii riscând să ajungă la închisoare dacă folosesc mai mult de cinci persoane fără forme legale, au intrat în vigoare duminică.
Legea promulgată de preşedintele Traian Băsescu la sfârşitul lunii martie a adus peste 100 de modificări de articole la un Cod al muncii care avea în total 298 de articole (cum era în varianta din 2003). În 2003, Codul muncii era înlocuit pentru prima oară după 30 de ani, iar modificările de atunci au generat dispute pentru că se considera că legislaţia este favorabilă angajaţilor. Legea 40/2011, care aduce principalele modificări la Legea 53 din 2003, mai "temperează" din drepturile angajaţilor şi permite angajatorilor să facă disponibilizări mai uşor, dar şi angajări mai facile.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti atrage atenţia angajatorilor că începând de luni 2 mai trebuie să aibă în vedere noile prevederi ale Codului muncii prin care s-au stabilit noi sancţiuni contravenţionale în cazul nerespectării unor obligaţii legale cum ar fi primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, care, potrivit art. 16 alin. 1, se va pedepsi cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.
Potrivit noului Cod al muncii, şi prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă se va pedepsi cu amendă de la 500 la 1.000 de lei.
De asemenea, angajatorii riscă să fie sancţionaţi în cazul în care nu respectă obligaţia de a ţine evidenţa muncii sau dacă angajează fără certificat medical, amenzile variind de la 1.500 la 3.000 lei, aceeaşi pedeapsă fiind prevăzută şi în cazul nerespectării prevederilor privind înregistrarea demisiei salariatului.
Noua legislaţie a muncii a introdus şi răspunderea penală a angajatorului. Astfel, se sancţionează cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă şi cu închisoare de la şase luni la un an sau cu amendă penală refuzul repetat de a permite accesul în spaţiul unităţii al inspectorilor de muncă sau de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate.
Durata maximă legală a timpului de muncă nu va putea depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, iar munca suplimentară va trebui compensată prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
ITM Bucureşti atrage atenţia că o prevedere cu totul nouă apare în art. 119, alin. 3, în sensul că, în perioadele de reducere a activităţii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni.
În cazul în care programarea concediului de odihnă se face fracţionat, angajatorul are obligaţia să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin zece zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
Proiectul de modificare a Codului muncii a fost elaborat de Consiliul Investitorilor Străini (CIS), o asociaţie care reuneşte peste 100 dintre cele mai puternice companii private, cu afaceri de 36 de miliarde de euro în 2009, adică 15% din cifra de afaceri a tuturor companiilor de pe piaţa locală, care se ridică la 220 miliarde de euro, companiile cu capital românesc având o pondere de 5 ori mai mare. CIS a elaborat în lunile august şi septembrie măsuri pentru modificarea Codului muncii, pe care le-a pus pe masa Guvernului.
Care sunt modificările
Perioada de probă s-a prelungit la 45 de zile pentru funcţiile de execuţie (faţă de 30 de zile) şi la 120 de zile (de la 90) pentru funcţiile de conducere.
Contractele pe perioadă determinată pot fi prelungite până la o durată de 3 ani (faţă de o perioadă de doi ani, cum era până la adoptarea noului Cod al muncii).
Se abrogă articolul care prevede că absolvenţii instituţiilor de învăţământ se pot încadra, la debutul în profesie, pe baza unei perioade de probă de cel mult 6 luni.
Contractele temporare de muncă pot dura trei ani şi nu doi.
Se abrogă articolul care prevedea angajarea succesivă pentru perioadele de probă a mai mult de trei persoane pentru acelaşi post.
Se stabilesc obiective individuale de performanţă şi criterii de evaluare a angajatului, care vor fi scrise în contractul de muncă; în cazul concedierilor colective se va ţine cont de criteriile de performanţă şi nu de cele sociale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
