Profesii

Economia pierde anual câte 4,5 mld. euro pentru că 625.000 de români ar vrea să lucreze, dar nu sunt „folosiţi“ în piaţa muncii. ”Trăim cu impresia că la ţară oamenii sunt la fel de informaţi ca la oraş. Nimic mai fals”

Economia pierde anual câte 4,5 mld. euro pentru că 625.000 de români ar vrea să lucreze, dar nu sunt „folosiţi“ în piaţa muncii. ”Trăim cu impresia că la ţară oamenii sunt la fel de informaţi ca la oraş. Nimic mai fals”

Autor: Adelina Mihai

26.04.2016, 13:30 1569

Economia României ar putea be­neficia de un surplus de peste 4,5 mi­liarde de euro dacă persoanele care îşi doresc să lucreze ar fi angajate, arată un calcul al ZF pe baza in­formaţiilor de la Statistică.

Doar anul trecut  625.000 de români făceau parte din categoria persoanelor care şi-ar dori să lucreze mai multe ore, ar fi dispuse să lucreze (dar nu îşi caută activ un loc de muncă) sau îşi caută un job deşi nu ar începe imediat munca, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică.

Aceste date completează imaginea de ansamblu a pieţei muncii, caracterizată de o rată a şomajului scăzută (de doar 6,8% anul trecut), în condiţiile în care din 9,1 milioane de persoane apte de muncă (populaţia activă) doar 6 milioane sunt salariate (cu contracte de muncă sau „la negru“).

„Noi îi cunoaştem pe aceşti oameni, ne-am întâlnit cu ei în caravanele noastre de recrutare şi relocare. Forţa de muncă potenţială adiţională (nefolosită) se găseşte cu preponderenţă în zona rurală, acolo unde, trebuie să recunoaştem, informaţia ajunge destul de greu. De multe ori trăim cu impresia falsă că la ţară oamenii au relativ acelaşi grad de informare ca la oraş. Nimic mai fals. Colegii care merg pe teren stau de vorbă cu reprezentanţii autorităţilor locale pentru a-i încuraja pe cei apţi de muncă să ia în calcul şi angajarea, intrarea în câmpul muncii. În plus, salariile sunt într-o uşoară creştere, avem semnale pozitive din punct de vedere economic, iar orice persoană nou angajată reprezintă un minus la rata săraciei din România“, a spus Florin Godean, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Adecco România.

Astfel, datele statistice arată că anul trecut erau înregistrate 268.000 de persoane care lucrau cu program parţial de lucru şi care şi-ar fi dorit să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind incluse în categoria persoanelor „subocupate“. „Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a crescut cu 30.000“, se arată în cercetarea INS.

De asemenea, alte 361.000 de persoane erau în 2015 în categoria forţei de muncă potenţiale adiţionale (în scădere cu 4,9% faţă de anul anterior), aici fiind „numărate“ persoanele inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul, precum şi persoanele inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul.

Luând în calcul un salariu mediu brut pe economie (de circa 2.700 de lei brut în luna februarie a acestui an) şi un număr de 625.000 de persoane care ar putea fi incluse în totalul forţei de muncă, rezultă că economia pierde circa 4,5 miliarde de euro pe an, aceasta fiind masa salarială adiţională pe care ar putea să o genereze munca acestor persoane.

Dacă cele 625.000 de persoane din categoria celor subocupate sau care formează „forţa de muncă adiţională” s-ar adăuga celor 624.000 de şomeri, rata şomajului s-ar dubla, ajungând la aproape 14%. Chiar şi reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică admit că rata şomajului este cel mai vizibil indicator rezultat din Ancheta forţei de muncă în gospodării, însă pentru a avea o imagine completă a situaţiei şi evoluţiei pieţei muncii, INS publică anual şi cei 3 indicatori care au caracteristici similare cu cele ale şomerilor.

Forţa de muncă suplimentară ar contribui semnificativ la creşterea masei salariale din România şi ar stimula creşterea economică prin consum, dar şi la stimularea noilor investiţii, mai ales că în prezent fabricile din centrul şi din vestul ţării se plâng că nu mai găsesc forţă de muncă.

Masa salarială totală din România a ajuns anul trecut la valoarea de 51,7 miliarde de euro (în creştere cu circa 6% faţă de anul 2014), ajungând la o pondere de 31,2% din PIB, potrivit datelor provizorii publicate de Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

 
 
Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO