Bucureştiul a devenit unul dintre cele mai ieftine oraşe din lume în anul 2012 pentru expaţi, situându-se pe locul 176 în topul celor mai costisitoare regiuni cu privire la costul vieţii, arată cel mai recent studiu realizat de compania de consultanţă în domeniul resurselor umane Mercer, parte a grupului Marsh&McLennan Companies. În ultimul an costul vieţii din Capitală a scăzut simţitor, dovadă fiind scăderea de 24 de locuri pe care aceasta o înregistrează faţă de anul 2011.
Spre deosebire de clasamentele ultimilor doi ani, când oraşul cu cele mai ridicate costuri din lume pentru expaţi era considerat a fi Luanda, capitala statului sud-african Angola, anul acesta el este devansat de capitala Japoniei, Tokio, care anul trecut se clasa pe locul al doilea.
Pe poziţia a treia studiul a înregistrat o schimbare în ceea ce priveşte costul vieţii pentru expaţi. Astfel, dacă anul trecut aceast loc era ocupat de capitala statului Ciad din Africa Centrală- N'Djameda, în prezent ea se situează pe locul al optulea, locul trei în clasamentul celor mai scumpe oraşe din lume fiind ocupat de Osaka (Japonia), cea care în anul 2011 se afla pe locul şase.
Moscova (Rusia) şi Geneva (Eleveţia) se menţin pe aceleaşi poziţii ca în anii trecuţi, respectiv pe locurile patru şi cinci.
În prezent, numărul de expaţi care lucrează pe teritoriul României este de aproximativ 20.000-30.000 de persoane, potrivit firmelor de relocare, dintre care circa 50% sunt antreprenori.
Specialiştii spun că motivul pentru care numărul acestora se află în continuă creştere în companiile din întreaga lume este adaptarea strategiilor de business la cerinţele pieţei.
"Recurgerea la angajaţi expatriaţi devine un aspect din ce în ce mai important al strategiei de afaceri a companiilor multinaţţionale. Acestea includ strategia de extindere prin atragerea şi reţinerea talentelor potrivite acolo unde companiile au nevoie de ele", spune Nathalie Constantin-Métral, director în cadrul Mercer, responsabilă de realizarea clasamentului în fiecare an.
Având în vedere ultilizarea oraşului New York drept referinţă pentru a compara cele 214 de oraşe de pe cinci continente ale lumii, prin intermediul măsurării costului comparativ a peste 200 de elemente ce includ transportul, alimentele, îmbrăcămintea, bunurile de uz casnic şi agrementul, studiul raportează un regres al costului vieţii din ţările europene, cu mici expecţii, în mare parte din cauza deprecierii valutelor locale, inclusiv euro, faţă de dolarul american. Astfel, Oslo, capitala Norvegiei (locul 18 în 2012) a coborât cu trei poziţii comparativ cu anul trecut, iar în timp ce St. Petersburg (Rusia) a urcat cu un loc faţă de anul 2011, oraşe ca Milano (38), Roma (42), Stokholm (46), Viena (48) sau Amsterdam (57) au coborât între 7 şi 13 locuri.
"Pierderea poziţiilor în clasament de către majoritatea oraşelor europene are legătură în principal cu situaţia economică instabilă din Europa, ce a condus la deprecierea valutelor locale faţă de dolarul american", a explicat Métral.
Având în vedere faptul că cel mai mare cost pe care un expat trebuie să îl suporte atunci când lucrează într-o altă ţară se referă la închirierea unei locuinţe, situaţia economică dificilă prin care trece Europa a dus la stabilirea oraşelor din această zonă pe poziţii mai joase faţă de anii trecuţi în urma ieftinirii chiriilor.
Cum pieţele sunt din ce în ce mai volatile, Nathalie Constantin-Métral consideră că una dintre preocupările cele mai importante ale companiilor din întreaga lume ar trebui să se refere la reflectarea în mod adecvat a diferenţei dintre salariul pe care acestea le oferă expaţilor faţă de costul vieţii din ţara de origine a angajatului, pentru a reuşi să asigure o bază de talente potrivite pentru companii. Astfel, pachetele salariale oferite acestora devin esenţiale în orice proces de atragere a expaţilor în cadrul acestora.
În timp ce costul vieţii din oraşele din Australia şi Noua Zeelandă a crescut, propulsându-le pe acestea în clasament cu trei sau şase locuri, respectiv 52 de locuri, cele mai mici costuri din lume pe care expaţii trebuie să le acopere se înregistrează în Karchi (Pakistan), unde acestea sunt mai reduse cu aproximativ o treime din cele înregistrate în Tokio.
Explicaţia pentru ascensiunea oraşelor din Australia şi Noua Zeelandă pare a fi consecinţa unor creşteri semnificative atât în ceea ce priveşte costul cât şi cererea de locuinţe, combinate cu un dolar neozeelandez mai puternic.
"Cererea de proprietăţi închiriate a crescut semnificativ în toate oraşele australiene din clasament. În combinaţie cu o disponibilitate foarte limitată, rezultatul a constat în pieţe restrânse şi preţuri majorate", a spus Constantin-Métral.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
