Faţă în faţă. Optimizăm bugetul sau sacrificăm viitorul? În loc să umble la funcţionarii din primării şi consilii judeţene, statul intră în banii copiilor – adică în viitorul României. Economia posibilă dacă s-ar reveni la personalul din 2015 în primării şi consilii judeţene: 6,2 mld. lei

♦ Natalitatea a scăzut cu 33% în ultimii 20 de ani ♦ Numărul elevilor eligibili pentru burse sociale a crescut de la 156.000 la 835.000 în doar doi ani ♦ Primăriile au angajat cu 50.000 de oameni mai mult în ultimul deceniu.

Statul român face economie tăind de la cei mai vulnerabili – copiii. Într-o ţară în care generaţiile de elevi se subţiază de la an la an, iar natalitatea e în cădere liberă, guvernul decide că bursele sunt prea scumpe. În paralel, aparatul bugetar din administraţia locală se umflă cu zeci de mii de angajaţi şi salarii generoase.

„Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi care a plecat acum trei ani de zile de la 188 mil. lei pe toată ţara şi am ajuns la 4,3 mld. lei în trei ani de zile, deci o creştere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar gândiţi-vă că plătim aproape 1 mld. euro doar pe bursele elevilor. Cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare, peste pragul stabilit, imediat după ce au apărut bursele, nu datorită efortului elevului cu cel didactic, ci pe fondul reperului de bursă. Şi acest lucru trebuie reconfigurat“, a declarat premierul Ilie Bolojan în cadrul unei conferinţe de presă susţinută vineri.

Datele din cifrele oficiale contrazic această naraţiune. Anul 2021 a fost primul an în care s-au alocat fonduri de la bugetul de stat pentru plata burselor elevilor, iar suma alocată de la bugetul de stat a fost de 645,2 de milioane lei. În 2022, a fost alocată de la bugetul de stat suma de 1,03 mld. lei pentru burse, conform informaţiilor publi­cate anterior chiar de Ministerul Educaţiei. În acelaşi timp, numărul angajaţilor din primării şi consilii judeţene a crescut de la 234.000 în 2015 la 284.000 în 2025 – cu 20% în plus, în plină eră a digitalizării.

Dacă s-ar reveni la nivelul de personal din urmă cu un deceniu, economia anuală ar fi de 6,2 miliarde de lei – aproape cât întregul buget al burselor.

România se confruntă cu un declin demografic sever: în 2024 s-au născut cu 72.000 de copii mai puţin decât în 2005. Doar 94.400 de elevi s-au înscris anul acesta la bacalaureat, cu 45% mai puţini decât în urmă cu 11 ani. A tăia bursele în acest context nu înseamnă doar economie bugetară, ci şi amputarea şanselor unei generaţii deja fragilizate.