♦ Cum ar fi dacă adolescenţii ar veni cu un fel de manual de instrucţiuni pentru părinţi? Ghidul „How to adolescence – tot ce ar vrea adolescentul tău să înţelegi“ răspunde la câteva întrebări.
Transmitem din generaţie în generaţie teama de perioada adolescenţei. Copiii se simt neînţeleşi, se luptă să gestioneze toate schimbările din viaţa lor, iar părinţii parcă uită brusc cum să mai comunice. În plus, nici tehnologia şi accesul la ea nu ajută prea mult, chiar dimpotrivă.
De la aceste situaţii concrete au pornit patru specialiste care au dezvoltat un ghid pentru părinţi, care să-i ajute să navigheze mai uşor prin provocările adolescenţilor. Aşa a apărut „How to Adolescence - tot ce ar vrea adolescentul tău să înţelegi“, un proiect al Departamentului de sănătate publică al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, cu sprijinul Federaţiei Tinerilor din Cluj şi al MSD România, una dintre cele mai mari companii farma americane, cu prezenţă şi în România, care pune pe piaţă vaccinul anti-HPV.
„Am pornit de la o nevoie pe care am identificat-o prin munca pe care o facem, prin discuţiile pe care le-am avut, mai ales în contextul în care părinţii de adolescenţi ne-au spus că nu ştiu cum să discute cu ei, sunt pe telefoane, e foarte greu să ajungă la ei şi că le-ar plăcea să aibă un ghid să pornească discuţiile. Ghidul nu oferă sfaturi, morală sau poveţe, ci oferă idei de începere a unei conversaţii deschise cu adolescentul“, a explicat Mădălina Coman, lector universitar doctor în cadrul Departamentului de sănătate publică de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Ea are formare de psiholog, iar în prezent predă şi face cercetare în domeniul sănătăţii publice.
Alături de ea au lucrat Diana Nemeş, Emilia Glodici, ambele fiind absolvente ale programului de sănătate publică din UBB, iar de partea de nutriţie s-a ocupat Raluca Bârzu, dietetician nutriţionist.
În secţiunea de sănătate mintală sunt reunite cele mai frecvente 10 mituri pe care părinţii şi adolescenţii fie le-au gândit sau spus, fie le-au auzit. „E doar o fază, nu sunt probleme reale, pe vremea mea…“ este unul dintre aceste mituri care măresc prăpastia dintre generaţii.
„Deşi ghidul se adresează în principal părinţilor, acesta îi vizează automat şi pe adolescenţi. Am vrut să ne asigurăm că în momentul în care adolescenţii văd materialele, nu-şi dau ochii peste cap şi zic: bine, încă o chestie pentru adolescenţi făcută de adulţi“, mai explică Mădălina Coman.
Unde se produce ruptura
Faptul că părinţii au trecut deja prin adolescenţă nu îi face specialişti în relaţia cu adolescenţii. Vremurile sunt altele, contextul cultural s-a schimbat, iar social media nu exista, ceea ce schimbă mult datele ecuaţiei.
„Tot cumulul de factori: accesul la social media, faptul că părinţii nu sunt echipaţi să ştie cum să reacţioneze la ce se întâmplă pe social media şi cu copiii lor, peste toate, venind toate schimbările hormonale, fizice prin care trec creează o combinaţie de factori care pot duce la ruptură. Apare fractura de comunicare în care părinţii au impresia că ştiu tot despre adolescenţii lor şi adolescenţii au impresia că părinţii nu ştiu nimic. Atunci nu se mai comunică, nu mai există acea deschidere“, după cum explică Mădălina Coman.
Ea a povestit că în cadrul TIFF (Transilvania International Film Festival) din Cluj-Napoca unde s-a lansat ghidul, s-a vorbit despre faptul că adolescenţii de astăzi se compară cu top 1% cele mai fericite persoane din lume, prin accesul la social media. Acest lucru este copleşitor, mai ales pentru cineva cu identitatea încă în formare, aşa cum este un adolescent.
„În funcţie de nivelul socio-economic, de educaţie, de venit ar trebui abordări diferite. Acest ghid poate fi adaptat oricui. Planul este ca pe viitor să nu îl avem doar în oraşe privilegiate, cum ar fi Cluj Napoca sau Capitala, care ştim că au acces destul de mare la la tot felul de resurse, ci să mergem cu el şi mai departe spre zonele rurale, care au mai puţin acces la asemenea resurse şi o mai mare nevoie de el. Există diferenţă pentru că în primul rând trebuie satisfăcute nevoile de bază şi abia apoi putem intra cu nevoi mai specifice“, a mai spus Mădălina Coman.
Ce poţi face dacă eşti părinte
► Evenimentele majore (divorţ, doliu, instabilitate) trebuie discutate, nu ignorate.
► Indiferent de întrebare, e important să fii acolo cu răspunsuri, tu părintele, nu Google, Tik Tok, WhatsApp, Snapchat, Telegram
► Nu te teme să îi povesteşti din experienţele propriei adolescenţe.
► Emoţiile sunt intense, dar adesea greu de exprimat. Tăcerea nu înseamnă lipsa emoţiilor.
► Nu are nevoie să „îi treacă“ repede sau să fie „reparat“. Are nevoie să fie văzut, ascultat şi acceptat chiar şi atunci când e greu de înţeles.
► Unii adolescenţi mint sau ascund lucruri pentru că se tem de reacţii dure. Când ştiu că vor fi ascultaţi cu calm sunt mai dispuşi să spună adevărul.
► Fii ghid, nu gardian şi discută sincer despre riscuri. Vorbeşte despre siguranţa online, consum de substanţe, sexualitate, boală şi prevenţie. Nu evita subiectele grele – vor apărea sau reveni oricum, mai bine să le dezbateţi împreună.
► Vorbeşte blând şi educativ, nu critic. Comentariile despre corp, ruşinarea sau etichetele dor. Alege explicaţii simple, empatie şi întrebări deschise, care să pornească conversaţii necesare.
