Daca la varsta de 40 de ani un manager de top este in plina ascensiune profesionala, fiind mereu in atentia head-hunter-ilor, in cazul angajatului mediu, sansele de schimbare a job-ului scad o data cu inaintarea in varsta, in locul sau fiind preferati tinerii. Aceasta situatie nu va mai dura insa foarte mult timp, mai ales daca luam in calcul previziunile potrivit carora intreg continentul european se va confrunta cu o imbatranire a populatiei.
Mariana Popescu are 47 de ani si a lucrat inca de la absolvirea facultatii pe o pozitie de inginer in domeniul constructiilor, in Roman. In urma cu doi ani, compania de constructii a intrat in faliment si majoritatea angajatilor a trebuit sa caute altceva de lucru.
"Dincolo de dramatismul de moment al situatiei, cred ca a fost unul dintre lucrurile bune care mi
s-au intamplat din punct de vedere profesional. Am realizat ca pot sa fac si altceva si ca pot sa dau valoare si altor lucruri", spune Mariana Popescu, care acum este Group Manager intr-o companie de servicii financiare.
"Am urmat cursuri de pregatire si traininguri si pot sa spun ca, dupa un an de cand lucrez in domeniul consultantei financiare, simt ca am invatat foarte multe si ca fac job-ul la fel de bine ca si colegii mei care au 10 ani de experienta", afirma Popescu.
Este doar unul dintre exemplele pe care le ofera zilnic piata fortei de munca, insa nu toti cei care se confrunta cu astfel de situatii pot spune ca sunt la fel de norocosi. Iar Romania anului 2051, asa cum apare in scenariile specialistilor europeni, ar putea avea o populatie de aproximativ 17 milioane de persoane, ponderea varstnicilor situandu-se putin sub o treime din total. Rata scazuta a natalitatii si speranta prelungita de viata vor face ca batranii sa fie singurul segment de populatie care va inregistra o tendinta de crestere. Astfel, numarul romanilor in varsta de peste 64 de ani va ajunge la jumatatea secolului la 5 milioane, in conditiile in care in prezent se ridica la 3,1 milioane.
Pana la acest moment oarecum apocaliptic, angajatii trecuti de prima tinerete vor continua sa fie putin ocoliti de angajatori, care prefera sa recruteze tineri performanti, dispusi sa lucreze ore suplimentare si pregatiti sa se lase "modelati" dupa specificul politicii de lucru elaborate de companie.
"Companiile multinationale cauta personal bine pregatit si cu o capacitate mare de adaptabilitate. In general, aceste companii evita oamenii-cliseu, acei angajati care fac lucrurile doar asa "cum stiu ei". Sansele schimbarii locului de munca, chiar in cazul in care persoana in cauza are peste 40 de ani, exista totusi, si nu trebuie ignorate, cu conditia unei formari profesionale adecvate si a invatarii pe tot parcursul vietii", este de parere Ioan Botis, director executiv al Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca Bistrita-Nasaud. In aceste conditii, angajatii de peste 40 de ani au doua variante: fie accepta posturi pe care tinerii le considera monotone, fie se recalifica. Din acest punct de vedere, piata fortei de munca este segmentata in functie de preferinta categoriilor de varsta pentru anumite tipuri de job-uri. "Un exemplu este munca la liniile de asamblare, pe care tinerii o considera plictisitoare, dar de la care muncitorii "maturi" obtin performante satisfacatoare", explica Edit Todoran, manager al companiei de resurse umane Commodo.
Pe de alta parte, se poate vorbi si despre un set de activitati potrivite ti-nerilor, care asteapta de la un loc de munca mai mult decat satisfactii financiare si siguranta si isi doresc oportunitati de promovare sau de evolutie in cariera. "Persoanele mai in varsta evita in general muncile din vanzari, programare, IT sau cele care implica un efort fizic mare", adauga Todoran.
In ceea ce priveste cea de-a doua varianta - recalificarea - specialistii in resurse umane spun ca exista un interes real din partea angajatilor, dar ca, odata cu varsta, capacitatea lor de a asimila cunostinte incepe sa scada.
"Sansa pentru persoanele cu varste de peste 40 ani de a face o schimbare decisiva in dezvoltarea carierei lor este posibila pentru pozitii care nu necesita o specializare foarte mare sau care nu fac parte din top-management", explica Ovidiu Vilceanu, operational manager la Sales Consulting Cluj-Napoca.
El spune ca studiile arata ca, dupa o anumita varsta, capacitatea de invatare, precum si cea de adaptare la un nou loc de munca se reduc.
"Parerea conform careia reorientarea profesionala ar trebui sa se faca pana la o anumita varsta ia in considerare posibilitatile cognitive de a asimila noi informatii si disponibilitatea de orientare catre un domeniu care necesita cu totul alte abilitati, deprinderi si cunostinte, care scad dupa 35 de ani. Sigur ca aceasta situatie poate fi modelata in functie de particularitatile fiecarui individ, precum si de interesul vizavi de schimbare, astfel incat aceasta regula nu ar trebui generalizata", mai spune Vilceanu.
Exista insa si exceptii. Mitul conform caruia calculatorul sau Internetul sunt cuvinte din vocabularul tinerilor si ca de la o anumita varsta incolo devine tot mai greu sa tii pasul cu evolutia tehnologica, este contrazis de situatii concrete.
"La informatica, am avut si cursanti in varsta de 60 de ani. Nu este vorba despre formarea de specialisti in IT, dar cursantii invata sa se foloseasca de calculator si pot sa lucreze apoi in contabilitate, de exemplu", declara Adrian Tinis, directorul Centrului Regional de Formare Profesionala a Adultilor Cluj. Cu certitudine, exista atat avantaje, cat si dezavantaje care trebuie luate in considerare cand vine vorba despre decizia de a angaja personal "matur".
La o prima vedere, balanta pare sa incline mai mult spre dezavantaje. In mediul competitiv al business-ului, unde profitabilitatea afacerii se discuta tot mai mult in termeni direct proportionali cu calitatea capitalului uman, intrebarea vine firesc: "Ce au de castigat si ce au de pierdut angajatorii in momentul in care decid sa recruteze forta de munca matura?".
"Literatura de specialitate indica urmatoarele modificari, care pot fi considerate "probleme" in angajarea de personal "matur": scaderea vitezei de reactie si de executie, intarzierea decodarii informatiilor si incetinirea reactiilor decizionale, direct proportional cu sporirea complexitatii sarcinii. Subiectii varstnici inteleg "instructia" sau "regula", dar nu reusesc sa o aplice in practica repede si precis", este de parere managerul Commodo.
Vulnerabilitatea la boala, mai mare la personalul "matur" decat la tineri, se pare ca nu constituie un dezavantaj pentru angajatori.
"La firmele cu care lucram nu am observat un grad de absenteism mai ridicat la persoanele mature decat la cele tinere. Ba, dimpotriva. Persoanele varstnice sunt mai responsabile si constientizeaza mai acut termenul de finalizare a unor comenzi, sarcini, si vin la munca chiar daca au unele probleme de sanatate", subliniaza Todoran.
Pe de alta parte, fiecare dezavantaj este compensat de un avantaj demn de luat in seama, adauga managerul Commodo. "Angajatii care au atins o anumita varsta sunt mai bine integrati profesional, sunt mai calculati si mai stabili, astfel reducandu-se fluctuatiile de personal, in timp ce satisfactiile profesionale sunt argumentate mai rational. Avem in portofoliul nostru de clienti cativa, nu foarte multi la numar, care au mizat pe aceasta categorie de personal", concluzioneaza managerul Commodo.
Daca va fi sau nu rentabila pentru companii, investitia in personal "matur" este greu de transat. Cert este ca tendinta de a marginaliza persoanele mai in varsta se atenueaza usor, iar specialistii estimeaza ca acesta va fi unul dintre "trend-urile" de pe piata fortei de munca in urmatorii ani.
Previziunile privind fenomenul imbatranirii populatiei, precum si conditiile specifice de pe piata fortei de munca par a fi in acest moment favorabile reorientarii profesionale a angajatilor trecuti de prima tinerete. Cu atat mai mult cu cat imbatranirea populatiei poate deveni un factor de presiune pe piata muncii: numarul indivizilor productivi este in scadere, crescand in schimb numarul consumatorilor.
"In conditiile in care piata fortei de munca se ingusteaza pe zi ce trece, companiile vor fi nevoite sa retina si chiar sa angajeze si personal cu varste de 40 de ani si chiar mai mult, mai ales ca ideea umanizarii muncii isi face drum in actualele conjucturi economico-sociale", incheie Edit Todoran.
Cum arata viitorul
Tendinta de imbatranire a populatiei, care se va simti tot mai puternic pe piata muncii, va face ca responsabilitatea de a amortiza deficitul creat de numarul din ce in ce mai mic al tinerilor sa cada pe umerii persoanelor "mature". "Cred ca aceste efecte se vor simti si in Romania destul de curand, cu atat mai repede cu cat se va realiza procesul de aderare la UE, care va insemna, pe de o parte, deschiderea lor catre noi, iar pe de alta parte deschiderea noastra catre ei", crede Irina Manolescu, director executiv al firmei Career Solutions International, filiala locala a companiei internationale de resurse umane DBM. Ea precizeaza ca o parte insemnata dintre angajatii europeni, in special cei experimentati, cu un background solid, isi vor cauta un loc de munca mai rentabil si se vor orienta si catre piata romaneasca, ceea ce va duce la imbatranirea fortei de munca, avand in vedere ca in Europa fenomenul se face deja simtit destul de puternic. "Simtim acest fenomen mai ales prin serviciile de outplacement pe care le oferim. Suntem o tara foarte tentanta pentru ei, pentru ca aici au sansa sa creeze ceva, si de aceea s-ar putea sa vedem un val de oameni maturi indreptandu-se catre noi", spune Manolescu. Forta de munca matura va trebuie sa acopere lipsa celei tinere, sarcina care nu va fi tocmai usoara, avand in vedere ca "suntem un popor nu tocmai proactiv". Cu toate acestea, spune Manolescu, piata muncii nu va suferi modificari majore care sa duca la un dezichilibru, ci va trece, pur si simplu, printr-o faza de tranzitie. Astfel, provocarea va fi aceea de a arata ca fiecare persoana are un viitor, la orice varsta, si ca "are puterea de a fi activa in loc de a isi plange de mila".
Previziunile Eurostat
Populatia Romaniei s-ar putea reduce la 17 mil. in 2051
Numarul de persoane in varsta de peste 65 de ani va atinge 5 mil. in 2050, fata de 3,1 mil., in 2004
Numarul de persoane cu varste de pana in 14 ani va ajunge la 2,1 mil. la jumatatea secolului, de la 3,5 mil. in 2004
In cadrul Uniunii Europene, populatia cu varste de peste 65 de ani s-ar putea dubla pana la jumatatea secolului, ajungand la 134,5 mil.
In UE, numarul persoanelor de peste 80 de ani se va tripla pana in 2051, ajungand in jurul a 50 de milioane.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
