Toţi aceşti antreprenori aveau 13-14 ani în decembrie 1989, buletinele lor fiind cele ale primei generaţii de capitalişti.
„În cei 26 de ani de la revoluţie, cultura antreprenorială pătrunde încet în adâncurile societăţii şi tot mai mulţi tineri care se confruntă cu lipsa locurilor de muncă aleg această cale. Mai mult, aceştia îşi perfecţionează studiile, circulă, văd cum sunt lucrurile în alte părţi ale lumii”, spune Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Serviciilor Private din România.
În România sunt 1,2 milioane de acţionari în cele 770.000 de companii înregistrate la Registrul Comerţului, iar pe structuri de vârstă, cei mai numeroşi sunt antreprenorii cu vârste între 39 şi 59 de ani - 47% din total, potrivit unor calcule ale ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
Aproape 450.000 de acţionari ai companiilor din România au mai puţin de 40 de ani (37% din total la nivel naţional), însă sunt judeţe precum Cluj sau Iaşi unde ponderea tinerilor trece de 40%.
„Există legea care încurajează participarea studenţilor la înfiinţarea de firme. De aici porneşte şi dorinţa multor studenţi care vor să beneficieze de facilităţile fiscale oferite de această lege. Ca urmare a acestei legi, tinerii studenţi creează un număr mare de firme în preajma centrelor universitare”, spune Dumitru Miron, decan al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Firmele pornite de tineri sunt ca pondere sub media naţională în judeţe mai sărace, precum Harghita, Covasna sau Vaslui, dar şi în judeţe puternice din punct de vedere economic precum Sibiu sau Timiş, unde platformele mari industriale au acaparat forţa de muncă, au redus nivelul şomajului şi au lăsat porţi deschise spre antreprenoriat mai mult pe zona serviciilor.
„În aceste zone datorită dezvoltării platformelor industriale şi a activităţii multor companii care au asigurat şi au furnizat suficiente locuri de muncă sunt mai puţine afaceri antreprenoriale în rândul tinerilor. De exemplu, în Bistriţa-Năsăud, firma Leoni a deschis o fabrică, astfel tinerii sunt mai puţin atraşi către antreprenoriat”, mai spune Pârvan.
La nivel mondial, ţările cu dificultăţi economice şi puţine locuri de muncă activează spiritul antreprenorilor mult mai mult decât în ţările cu o economie dezvoltată.
„Cei din ţările dezvoltate economic caută locuri de muncă la stat, deoarece acestea le oferă siguranţă. În România iniţiativa personală de a face ceva este mai mare decât în celelalte ţări. Din păcate la noi se manifestă şi partea negativă, deoarece sunt cei care dezvoltă astfel de afaceri în afara ţării”, mai spune Pârvan. Datele statistice arată că în România companiile controlate de antreprenori asigură jumătate din cifra de afaceri totală din economie (130 mld. euro), dar aduc 55% din profitul net şi au creat 70% din locurile de muncă. În companiile antreprenoriale lucrează 2,4 milioane de oameni, faţă de 1,1 milioane în firme multinaţionale.
