„Nu doar că avem salarii mai bune, beneficii sociale mai bune şi un program de lucru mai bun, dar avem şi vreme mai bună, mâncare mai bună şi drumuri mai scurte către Polonia. Şi siguranţa unui stat membru al UE.“
Polonezii care trăiesc sau muncesc în străinătate încep să se întoarcă acasă, arată statistica oficială, care evidenţiază şi o nouă tendinţă în diaspora poloneză: preferinţa pentru Germania în detrimentul Marii Britanii.
Ori de câte ori au ocazia, autorităţile poloneze încearcă să-i tenteze pe polonezii care locuiesc sau muncesc în străinătate să se întoarcă acasă. Guvernul majorează agresiv salariul minim, iar premierul Mateusz Morawiecki, reconfirmat în post prin alegerile generale din octombrie, a promis recent că va continua eforturile de a face din Polonia un stat providenţă, adică o ţară a bunăstării pentru toţi.
Cele mai recente date statistice oficiale sugerează că iniţiativa Varşoviei are succes, ajutată şi de Brexit. Diaspora poloneză este un activ electoral important pentru partidul de guvernământ PiS, considerat populist şi cu orientări naţionaliste, dar şi o soluţie pentru deficitul tot mai acut de forţă de muncă din Polonia.
Numărul de polonezi care locuiesc temporar în străinătate s-a redus cu 85.000 în 2018, a raportat biroul central de statistică al Poloniei. Experţii cred că principalele motive ale scăderii au de-a face cu condiţiile favorabile de pe piaţa muncii din Polonia şi cu incertitudinile asociate cu Brexitul, scrie Warsaw Business Journal. Analiza arată că 2,46 de milioane de cetăţeni polonezi locuiesc temporar în străinătate (peste trei luni), ceea ce înseamnă o scădere de 85.000, sau 3%, în 2018. Cifrele arată, de asemenea, că un număr mai mic de polonezi pleacă din ţară şi un număr mai mare de cetăţeni se întorc acasă după ce iniţial au plecat în străinătate pentru a munci acolo. Este pentru prima dată în ultimul deceniu când este observat un astfel de trend. Din cauza ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, nivelul emigraţiei poloneze din această ţară a scăzut cu mai mult de 12%, sau 98.000 de persoane, la 695.000 de persoane. În schimb, în Germania în 2018 au fost înregistraţi 706.000 de muncitori polonezi, în creştere cu 3.000 de persoane, notează Deutsche Welle. Astfel, s-a ajuns ca pentru prima dată după 2006 Germania, cea mai mare economie europeană, să devină ţara unde îşi au reşedinţa cei mai mulţi polonezi emigranţi temporar. De aceea, astăzi polonezii reprezintă a doua cea mai mare comunitate de străini din Germania, după cea turcă. Guvernul de la Varşovia încercă să-i ademenească pe muncitorii polonezi zăpăciţi de Brexit să se întoarcă acasă. În septembrie, ambasadorul polonez la Londra Arkady Rzegocki le-a cerut compatrioţilor săi care muncesc în Marea Britanie „să se gândească serios la a veni acasă“. Îndemnul diplomatului a fost considerat controversat de presa britanică. În ianuarie, Morawiecki a spus că vrea să vadă mai mulţi muncitori polonezi întorcându-se acasă din Marea Britanie pentru a ajuta economia Poloniei. Într-un interviu pentru BBC, el a declarat că „din ce în ce mai mulţi vin înapoi şi sunt încântat de acest lucru deoarece nivelul şomajului este scăzut. Daţi-ne oamenii înapoi“.
Însă şi Germania îi vrea pe polonezii goniţi de Brexit. „Nu doar că avem salarii mai bune, beneficii sociale mai bune şi un program de lucru mai bun, dar avem şi vreme mai bună, mâncare mai bună şi drumuri mai scurte către Polonia. Şi siguranţa unui stat membru al UE“, spune un anunţ făcut de Spitalul Universitar din Düsseldorf care are ca scop atragerea asistenţilor medicali polonezi din Marea Britanie. Autorul anunţului, doctorul Tobias Pott, spune că a fost motivat de lipsa de asistenţi medicali din Germania şi de faptul că personalul medical din Marea Britanie s-ar putea să se gândească la plecare din cauza Brexitului, scrie Deutsche Welle.
Kamil Wolczyk, responsabil cu recrutarea polonezilor pentru Germania la agenţia de recrutare Work Service, a spus că firmele germane, în special cele din sănătate, logistică, industria manufacturieră şi construcţii, îşi îndreaptă atenţia către muncitorii polonezi calificaţi care pleacă din Anglia. Unii angajatori îşi relaxează cerinţele privind cunoştinţele de germană pentru muncitorii temporari mulţumită în parte fondurilor guvernamentale destinate companiilor care vor să investească în cursuri de limbi străine pentru personalul nou. ìPiaţa germană a fost dintotdeauna una dintre cele mai dorite direcţii de imigrare pentru muncitorii polonezi“, spune Wolczyk. ìTrebuie amintit că piaţa germană a fost deschisă pentru muncitorii polonezi cu mult după ce Polonia a aderat la UE, iar limba germană a fost mereu o barieră uriaşă între muncitorii polonezi şi angajatorii nemţi.“ El a precizat că a durat mult până când clienţii germani au înţeles că nu-i pot forţa pe angajaţii polonezi să vorbească germana fluent. Astăzi, muncitorii polonezi se pot descurca în Germania vorbind engleza.
În Polonia, companiile au acoperit până acum deficitul de forţă de muncă cu ajutorul muncitorilor ucraineni. Una din cinci firme de acolo au angajaţi din Ucraina, dar şi aceştia devin din ce în ce mai greu de găsit deoarece şi alte state din UE, în special Germania şi Cehia, au pus ochii pe ucraineni. De aceea, Brexitul ar putea deveni binevenit pentru angajatorii din Polonia. Mulţi polonezi care au plecat din Marea Britanie dau vina pe îngrijorările legate de statutul lor după Brexit şi pe declinul valorii lirei sterline. Când cursul de schimb zlot/liră a scăzut de la 6 zloţi la 4,75 de zloţi pentru o liră, factorul financiar a încetat să mai joace un rol important. De asemenea, salariile cresc în Polonia, iar guvernul de la Varşovia este hotărât să le menţină pe un trend crescător cu investiţii în locuri de muncă. Mariusz Dzieglewski, sociolog care studiază migraţia la Universitatea din Cracovia, spune că guvernul, conştient de deficitul de forţă de muncă, a făcut o prioritate din a-i atrage pe polonezi acasă.†Partidul de guvernământ Lege şi Justiţie a promis că salariul minim lunar va creşte treptat de la 2.250 de zloţi (511 euro) în prezent la 4.000 de zloţi „ ceea ce înseamnă o majorare cu 78% - până la sfârşitul anului 2023. Reversul medaliei este că astfel de cadouri sociale trebuie finanţate cu ceva, iar guvernul a pregătit şi majorări de taxe, mai întâi pe alcool şi tutun.
