Peste 6.000 de români şi-au căutat la finele săptămânii trecuteun program de MBA, masterat sau licenţă la universităţile dinstrăinătate în cadrul a două târguri educaţionale organizate înCapitală, număr în creştere faţă de anii trecuţi. Criza i-adeterminat pe manageri să fie mai precauţi şi să-şi securizezelocurile de muncă prin cât mai multe diplome, iar tot mai mulţistudenţi români vor să plece în Marea Britanie sau în Danemarcapentru a-şi găsi un job bine plătit din timpul facultăţii.
Deşi perioada de scădere economică nu influenţează deciziamanagerilor locali de a urma un program de MBA, se observă totuşi ocreştere a interesului pe care îl acordă românii în acest an pentruprogramele educaţionale de business. Un număr de 300 de executiviîn special din middle management au fost joia trecută la târgulinternaţional de MBA QS World MBA Tour, organizat de compania QS,aproape dublu faţă de anul trecut.
"Calitatea candidaţilor a crescut, nu mai vin ca în anii trecuţiadolescenţi sau tineri, ci vin manageri cu experienţa necesarăpentru înscrierea la un MBA. Dacă în urmă cu 4 - 5 ani majoritateaexecutivilor români voiau să plece în Marea Britanie sau în SUA lastudii, acum ei vor să fie mai aproape de casă, să urmeze cursurileîn România sau în regiune, pentru că vor să-şi păstrezejoburile", susţine Zoya Zaitseva, regional marketing director alQS.
Oliver Olson, directorul programului de MBA al şcolii de afaceriMaastricht School of Management, spune că încă mai sunt oamenidispuşi să investească în educaţie.
"Volumul candidaţilor care vin la târg a scăzut, dar a crescutnumărul potenţialilor studenţi, adică al celor care sunt siguri căvor să urmeze cursurile unui program de MBA", adaugă Olson.
Rajendra S. Shirole, directorul programului de MBA al University ofKent (Marea Britanie), susţine că, deşi majoritatea absolvenţilorau avut parte de creşteri salariale după absolvirea programului,mulţi dintre ei vor să facă un MBA pentru a face o schimbare încarieră. De aceeaşi părere este şi Alina Vasile, country manager alprogramului de MBA oferit pe piaţa locală de City College,International Faculty of the University of Sheffield:
"Românii vin să se intereseze de programele de MBA pentru căobservă multe lacune în dezvoltarea lor. Vin generaţiile demanageri din urmă şi văd că nu mai sunt competitivi, suntsubcalificaţi şi se pregătesc pentru dezvoltare", spuneVasile.
Andrei M., 28 de ani, care conduce de opt ani un business îndomeniul închirierii de maşini, spune că şi-ar dori să urmeze unprogram de MBA în Europa. "Recesiunea nu are nicio legătură cudorinţa mea de a urma un program de MBA - consider că este momentuldin viaţă în care simt că trebuie să fac asta pentru a mădezvolta. Aş vrea să obţin o bursă parţială care să-mi acopere10.000 de euro din costul programului, iar restul taxei s-o potplăti din profitul companiei", spune Andrei.
Interesul mare al managerilor locali s-a manifestat şi în cadrulcampaniei lansate de ZF în parteneriat cu WU Executive Academy dincadrul Universităţii de Ştiinţe Economice şi Administrative dinViena, pentru oferirea unei burse de 35.000 de euro, pentru a urmacursurile celui mai scump program de EMBA de pe piaţa locală.
6.000 de vizitatori în mai puţin
de două zile
50 de universităţi străine şi locale au fost prezente în acestweekend la târgul Romanian International University Fair 2010(RIUF), iar până ieri la amiază au fost 6.000 de vizitatori.
"Toţi cei care vin ar vrea să înveţe în străinătate, însă mulţirenunţă pentru că le e greu să-şi facă dosarul de aplicare. Dacăvor să studieze în străinătate, este bine să înceapă pregătirile cu6 - 9 luni înainte, pentru a avea timp să dea testele de limbă, săredacteze eseurile sau să corecteze greşelile din scrisorile derecomandare", spune Andrei Hanganu, PR & Marketing Manager algrupului Educativa, un grup de companii şi organizaţiinon-guvernamentale cu activităţi în sectorul educaţional şiorganizator al RIUF. Educativa oferă şi servicii gratuite deconsiliere pentru admiterea la universităţi din străinătate prinserviciul Edmundo.
"Anul acesta au plecat 500 de români la studiu în străinătate cuajutorul nostru. Cei mai mulţi pleacă să înveţe în Marea Britanie,Danemarca şi Suedia. Sistemul lor de învăţământ le permite sălucreze 20 de ore pe săptămână, iar ei sunt plătiţi cu 10-13euro/oră, bani cu care îşi plătesc masa şi cazarea şi le mai rămânşi bani de buzunar", mai spune Hanganu.
Mădălina, 21 de ani, studentă în anul III la Facultatea deMedicină, vrea să facă rezidenţiatul în Franţa sau în Germania,pentru un salariu mai bun. "Am colegi mai mari care facrezidenţiatul în Franţa şi care, după ce îşi plătesc toatecheltuielile, rămân cu 1.100 de euro în mână. În România,rezidenţii primesc 750 de lei (178 euro), bani cu care trebuiesă-şi achite toate cheltuielile", spune Mădălina.
Andrei Iulian Năstase, 20 de ani, este student în anul I laInternational Business Academy din Danemarca, unde învăţământuleste gratuit pentru studenţii care provin din statele membre aleUE. "Chiria în Danemarca este între 200 şi 400 de euro pe lună, iarmâncarea ajunge la maximum 200 de euro lunar. Mi-am căutat un locde muncă, însă încă mă susţin părinţii, pentru că e greu să-şigăseşti un job dacă nu ştii limba daneză."
Anual, aproximativ 5.000 de români pleacă la studii în străinătate,potrivit datelor furnizate de Ministerul Educaţiei, iar majoritateaînvaţă la universităţile aflate la mijlocul topurilorinternaţionale.
"Principala problemă a românilor e cea de informare, toţi cei carese gândesc să studieze în străinătate se gândesc la Ivy League (lafacultăţi precum Harvard, Princeton sau Yale) şi că n-o să aibă50.000 de euro pentru a-şi asigura costurile de şcolarizare", maispune Andrei Hanganu, managerul de la Educativa.
Duncan Robertson, Regional Manager al Swiss Hotel Management School(Elveţia), care are în prezent 25 de studenţi români, spune căcele mai frecvente întrebări ale elevilor şi studenţilor românisunt cele legate de burse, de salariul mediu pe care îl vor aveadupă absolvire sau de practica din timpul programului.
"E prima lor experienţă de acest gen, de aceea întreabă mai mult debeneficiile pe care le au decât despre criteriile pe care trebuiesă le îndeplinească pentru a fi admişi", spune Robertson.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
