Ministerul Educaţiei a publicat recent un raport oficial privind starea educaţiei şi cercetării din România în care recunoaşte existenţa unor probleme cronice, precum lipsa de spaţii şcolare adecvate sau desfăşurarea cursurilor în regim de învăţământ simultan ori în trei schimburi. Cu toate acestea, raportul, semnat de actualul ministru al educaţiei, Daniel David, arată că rezolvarea acestor probleme nu intră în responsabilitatea directă a ministerului, ci a autorităţilor locale.
„Trebuie înţeles faptul că infrastructura şcolară intră în responsabilitatea autorităţilor locale, nu se află la nivelul ministerului. Ministerul poate şi trebuie însă să colaboreze cu autorităţile locale pentru eficientizarea infrastructurii şcolare, în scopul bunei derulări a procesului de învăţământ. Spre exemplu: În 2025, am bugetat toate proiectele autorităţilor locale, pentru a nu mai avea grupuri sanitare neconforme („toaletele din curte”). o Prin PNRR-ul derulat de minister, o largă majoritate a unităţilor şcolare s-au dotat cu mobilier, echipamente digitale, laboratoare de ştiinţă etc. Am păstrat aceste proiecte în PNRR-ul renegociat cu Comisia Europeană în 2025”, scrie Raportul de diagnostic al educaţiei şi cercetării din România. Realizări prezente şi implicaţii pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX), realizat de ministrul Daniel David.
Astfel, cel mai recent document oficial emis de Ministerul Educaţiei funcţionează mai degrabă ca o radiografie, nu şi ca un plan de acţiune. Deşi este menţionată problema infrastructurii – o realitate cunoscută şi discutată public de ani de zile de Ziarul Financiar – ministerul precizează că atribuţiile în această zonă sunt limitate. Mai exact, instituţia afirmă că nu are competenţe directe privind construcţia de noi şcoli sau modernizarea spaţiilor existente, aruncând mingea în terenul administraţiilor locale.
Raportul oferă şi câteva exemple de intervenţii punctuale, în special prin fonduri europene: prin PNRR, multe unităţi de învăţământ au fost dotate cu mobilier, echipamente digitale sau laboratoare, iar în 2025 ar fi fost bugetate proiectele autorităţilor locale pentru eliminarea grupurilor sanitare neconforme. Însă aceste măsuri sunt mai degrabă reactive decât strategice şi nu abordează problema centrală: lipsa spaţiilor şcolare în oraşele mari şi în zonele cu creştere demografică accelerată.
Această poziţionare oficială a Ministerului Educaţiei nu este nouă, ministrul Daniel David a oferit acest răspuns în cadrul unei întâlniri în care a fost întrebat de ce nu se ocupă ministerul de construcţia de noi şcoli.
