Profesii

Invatamantul la raport

Invatamantul la raport
02.11.2008, 16:34 82

In total, 4,4 milioane de elevi si studenti invata in Romania, fara a fi inclusi aici elevii si studentii straini. Cu toate acestea, rata de participare pe niveluri de educatie plaseaza Romania pe ultimele locuri din Europa, singura tara pe care o surclasam din acest punct de vedere fiind Bulgaria. In timp ce in Romania rata de participare la educatie este de 50,5%, media europeana este de 59,2%, pe primele locuri clasandu-se Norvegia - cu 66,3%, Finlanda - 66,4% si Lituania - 63,8%, potrivit raportului asupra sistemului national de invatamant pe 2008, publicat pe site-ul Ministerului Educatiei.

Romania se numara si printre tarile cu cel mai mic numar de cadre didactice raportat la numarul de elevi si studenti din Europa. Astfel, in anul universitar 2007/2008, fiecarui profesor ii revin 28 de studenti, in timp ce la nivel liceal si profesional, raportul este de un profesor la 15 elevi. La nivelul anului 2006, fiecare dascal roman era responsabil de formarea a 15 elevi si studenti, in timp ce in Portugalia raportul era de un profesor la 7 elevi, iar in Lituania raportul era de 1 la 9. Pe primul loc in Europa din acest punct de vedere se afla Germania, unde fiecarui profesor ii revin 17,2 elevi si studenti, arata datele unui studiu realizat de Comisia Comunitatii Europene, citat de Ministerul Educatiei.
Mai mult decat atat, situatia invatamantului pare sa se degradeze constant in ultimii ani. La ultima evaluare internationala standardizata OECD-PISA, realizata in 2006, elevii romani au obtinut scoruri mai slabe decat in 2001, sub media europeana, Romania clasandu-se pe locul 47 din 57 de tari, cu o medie de 418 puncte fata de media de 500 a tarilor europene.
Avem tot mai multi studenti insa. Numarul absolventilor de studii superioare a crescut in ultimii ani, ajungand la 14,6% din populatia activa din Romania, care depaseste cu putin 10 milioane de oameni, procent semnificativ mai mare decat in anul 2000, cand vorbeam de 9,5% de absolventi de facultate. Cu toate acestea, angajatorii reitereaza ideea ca problema invatamantului romanesc nu este una cantitativa, ci de ordin calitativ.
"Nu consider cresterea numarului de absolventi de facultate ca fiind importanta pentru angajatorii locali, atat timp cat nu avanseaza si calitatea absolventilor. In Romania, foarte multi considera ca trebuie sa aiba o facultate, desi nu toata lumea are nevoie de asa ceva", spune Simona Zinca, head of human resources la Millennium Bank, una dintre ultimele banci intrate pe piata. Ea mentioneaza ca cei care termina o facultate si obtin un job care necesita studii medii pot acumula o anumita frustrare generata de statutul de absolvent cu studii superioare.
In topul -THE-QS World University Rankings, publicat recent de organizatia QS Quacquarelli Symonds cu sediul in Londra, nu figureaza nicio universitate autohtona.
Dupa ce in anul 2006 a fost respectat pentru prima data procentul minim legal din PIB ce trebuie alocat educatiei, anul 2007 a adus o alta premiera. Astfel, conform datelor oficiale, in urma rectificarilor bugetare invatamantul a atins 5,5% din PIB, in crestere cu peste un punct procentual in comparatie cu anul anterior. Anul acesta a fost stabilit un nou record, 6% din PIB fiind alocat pentru invatamant.
Desi situatia din acest an pare mai buna comparativ cu anii anteriori, cel putin in ceea ce priveste banii alocati de la buget, educatia pare sa fie o prioritate pentru toate statele europene, si pentru cele care nu au problemele cu care se confrunta invatamantul romanesc. 
Potrivit studiului "Progress towards Lisbon objectives in education and training", realizat de Comisia Comunitatilor Europene in 2006, cheltuielile publice pentru educatie ca procent din Produsul Intern Brut in Romania au fost de 1,3% pentru invatamantul primar si de 0,8% pentru gimnaziu, liceu si postliceal. Singurele tari din UE din cele cuprinse in analiza care au cheltuit mai putin sau egal comparativ cu Romania sunt Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia si Bulgaria si Cehia, in timp ce nicio tara nu a cheltuit mai putin fata de Romania ca procent din PIB pentru gimanziu, liceu si invatamantul postliceal.
In 2007, Romania a alocat invatamantului peste 17% din totalul cheltuielilor publice, respectiv 21,24 de miliarde de lei (6,36 de miliarde de euro). Cheltuielile pentru invatamantul preuniversitar s-au ridicat la 16,54 de miliarde de lei (4,95 de miliarde de euro), in vreme ce pentru invatamantul superior s-au alocat 4,69 de miliarde de lei (1,4 miliarde de euro).
Numarul cadrelor didactice din invatamant a ramas relativ constant in ultimii ani, ajungand la 277.000 in anul universitar 2007/2008. In vreme ce si numarul de studenti si elevi nu a fluctuat semnificativ, o evolutie spectaculoasa s-a inregistrat la nivelul numarului de studenti, care a crescut cu 110.000 in anul universitar 2007/2008 comparativ cu anul precendent, unul dintre principalele motive fiind aplicarea Conventiei de la Bologna, in urma careia doua generatii au iesit pe piata fortei de munca.
Cu toate acestea, profesorii vor salarii mai mari. Daca legea majorarii salariale cu 50% a profesorilor va intra in vigoare, in medie fiecare cadru didactic va primi cu aproximativ 300 de euro mai mult decat in prezent, arata un calcul realizat de ZF. Ministrul educatiei Anton Anton a declarat recent ca din cele 4,3 de miliarde de lei (1,16 miliarde de euro) prevazute pentru investitii in educatie in 2009, 3,9 de miliarde de lei (circa un miliard de euro) vor fi transferate la salarii, pentru a purtea suporta cresterea cu 50% a salariilor profesorilor.
In Romania sunt aproximativ 280.000 de profesori, datele Institutului National de Statistica aratand ca la inceputul anului 2007/2008 erau 277.000 de cadre didactice. Ceea ce inseamna ca suma de aproximativ un miliard de euro va fi distribuita la cei 280.000 de profesori, rezultand ca fiecare profesor va primi aproximativ 300 de euro lunar.
Cu toate acestea, proiectul de lege prevede majorari diferentiate ale salariilor din invatamant. "Categoric ca sunt mici salariile din invatamant. Daca aceasta lege aprobata de Parlament voia sa sprijine tinerii cu salarii mici nu se facea asa. Formula actuala a legii este inechitabila, pentru ca presupune o majorare de 35-37% pentru cadrele cu salarii mici si una de 55% pentru profesorii universitari", a declarat pentru ZF ministrul muncii Mariana Campeanu.
Ministrul face referire la "derapajele majore" la nivel salarial din tot sistemul bugetar, inclusiv din sistemul de educatie. "Sigur ca un profesor universitar trebuie sa aiba un salariu mare. Insa sa ai un salariu mediu de 1.800 de lei, iar un profesor universitar castiga peste 3.000 de euro, nu este un raport care sa poata fi sustinut de economia romaneasca. Nu cred ca astfel de decalaje exista in alte tari din lume."
Posibila crestere a salariilor profesorilor vine in contextul in care din iunie 2007 si pana in aceeasi luna a anului curent, salariile din invatamant au inregistrat o crestere de peste 40%. In luna iunie, salariul mediu al profesorilor a fost de 1.473 lei net, fata de 1.060 cat era salariul mediu in invatamant cu 12 luni in urma.
In Romania, salariul mediu al unui profesor debutant se cifreaza la circa 700 de lei, in vreme ce castigul unui cadru didactic experimentat poate ajunge la 1.800 de lei, declara recent Traian Basescu, presedintele Romaniei. Printre cel mai bine platiti angajati din sistemul romanesc de invatamant sunt profesorii universitari. In functie de experienta, de numarul de ore predate sau de activitatea de cercetare desfasurata, castigurile lunare ale profe-sorilor pot ajunge, in cazuri exceptionale, la peste 5.000 de euro.
"In cadrul academiei sunt profesori care castiga si 5.000 - 6.000 de euro lunar, pe fondul activitatii de cercetare pe care o deruleaza anual", spune Gheorghe Rosca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucuresti (ASE), care castiga lunar peste 4.500 de euro. Doar din activitatea didactica, un profesor de la ASE poate castiga 6.000 - 7.000 de lei lunar (1.600 - 1.850 de euro).
In prezent, rectorul de la ASE obtine doar din salariu ca profesor 40-60 de milioane de lei (1.000 -1600 de euro), astfel ca in urma posibilei majorari de 50%, castigul salarial s-ar putea apropia de 2.500 de euro. La aceasta suma se adauga indemnizatia de conducere, cat si banii obtinuti din activitatea de cercetare. Indemizatia de conducere se calculeaza in functie de salariul de baza, putand ajunge la 45% din acesta.
Astfel, daca in prezent cel mai bine platiti rectori de pe piata locala ajung sa castige peste 4.500 de euro in fiecare luna, o majorare salariala cu 50% a personalului didactic va duce veniturile rectorilor spre 6.000 - 7.000 de euro, in conditiile in care un profesor debutant va castiga putin peste 300 de euro. O eventuala majorare cu 50% a salariilor profesorilor ar echivala cu reducerea bugetului de investitii destinat educatiei pentru 2009, pana la valoarea de un miliard de lei, considera Anton Anton, ministrul educatiei.
"O majorare salariala de 50% in cazul profesorilor incepand cu 1 aprilie 2009 ar insemna ca cea mai mare parte a fondurilor planificate pentru investitii in educatie se va transfera la salarii. Pentru anul viitor, bugetul de investitii in educatie se ridica la 5,3 miliarde de lei (1,41 de miliarde de euro), din care am putea ramane doar cu un miliarde de lei ( 267.000 de euro), restul de 4,3 miliarde de lei mergand la salarii (1,07 miliarde de euro)", a declarat pentru ZF Anton Anton, ministrul educatiei, cercetarii si tineretului.
Anton apreciaza ca o majorare salariala atat de mare in cazul profesorilor nu poate avea loc mai devreme de aprilie 2009 pentru ca lucrurile trebuie analizate cu atentie. "Nimeni nu poate sa ia o decizie atat de importanta de azi pe maine, pentru ca trebuie corelate doua aspecte esentiale: salariile bugetare si nivelul de performanta. In primul rand trebuie vazut in ce masura cresterile salariale ale profesorilor pot fi corelate cu modificarile salariale ale bugetarilor. De asemenea, o crestere a salariului trebuie corelata si cu productivitatea, pentru ca unui profesor care munceste mai mult decat un coleg de-al lui trebuie sa-i oferi un salariu mai mare", afirma ministrul.
Un eventual avans cu 50% al salariilor profesorilor nu va spori interesul tinerilor pentru aceasta meserie si nici nu va influenta nivelul calitativ al invatamantului romanesc. "Avem nevoie de tineri si de tineri buni in sistem. Nu poti convinge un tanar sa devina profesor doar pentru ca ii oferi un anumit salariu. Ca in orice loc, un tanar care doreste sa se angajeze nu vrea doar bani, ci si conditii decente", mentioneaza Anton Anton. Ministrul spune ca salariul minim brut in invatamant se situeaza in jurul pragului de 1.000 de lei lunar, mai slab platiti fiind educatorii, invatatorii sau profesorii fara calificare.
"Nu consider deloc normala aceasta amanare a majorarii salariale a profesorilor. Este o mare nedreptate comisa la adresa cadrelor didactice in contextul in care sistemul educational este extrem de demotivat. Daca nu marim acum salariile, cand situatia financiara ne permite, atunci cand?", se intreaba retoric Ecaterina Andronescu, fost ministru al educatiei in perioada 2000 - 2003, actualmente rector in cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti (UPB) si deputat PSD. Argumentele care ar sustine majorarea cu 50% a salariilor profesorilor sunt cresterea bugetului acordat educatiei in 2008, dar si sumele destinate investitiilor in educatie care au ramas nefolosite.
"Pentru prima oara in Romania, bugetul alocat educatiei a fost de 6% din PIB in acest an, respectiv 26,4 miliarde de lei (7,2 miliarde de euro). Anul viitor bugetul va fi de circa 34,7 miliarde de lei (9,46 miliarde de euro). Daca s-ar majora salariile cu 50%, inseamna ca din totalul bugetului peste 14 miliarde de lei (3,82 de milioane de euro) vor merge catre salarii in 2009. In mandatul meu, 80% din bugetul educatiei erau destinate salariilor. Asa-dar, exista resurse", spune Andronescu.
 
 
10% din studenti au plecat sa studieze in strainatate in ultimii patru ani

Aproximativ 85.000 de studenti romani au optat in ultimii patru ani pentru cursurile unei institutii de invatamant superior din strainatate, arata un studiu realizat de Educativa, un grup de organizatii nonguvernamentale si companii private care promoveaza proiecte de dezvoltare pentru tineri.

Potrivit Institutului National de Statistica, la nivelul anului universitar 2007-2008 erau inregistrati 907.000 de studenti in Romania, atat la institutiile de stat, cat si in cele private, ceea ce inseamna ca 9,4% din totalul studentilor romani au ales sa dea calitatea slaba a facultatilor romanesti pe reputatia scolilor internationale. Incepand cu 2002, numarul celor care au ales sa plece la studii in strainatate a crescut cu peste 20%, de la putin peste 19.000 la 24.000 in 2008.
"Nu pot sa apreciez daca numarul celor care au plecat sa studieze in alte tari este mare sau mic in raport cu numarul total de studenti inregistrati la nivel national sau populatia tarii. In Cipru, de exemplu, aproximativ 45% din studenti aleg sa mearga sa invete in strainatate, in vreme ce in Olanda, o tara mai mica decat Romania, numarul celor care studiaza in strainatate este similar cu cel al romanilor", spune Alexandru Ghita, presedintele Educativa.
Cresterea numarului studentilor romani care au plecat la studii in strainatate din ultimii ani a fost proportionala cu avansul numarului de studenti la nivel national. Astfel, daca la inceputul anului universitar 2005-2006 erau inregistrati 716.000 de studenti in institutiile de invatamant superior, in 2007-2008 s-a inregistrat o crestere de 26,7% a numarului acestora. Pe piata locala exista peste 50 de institutii de invatamant superior de stat si 27 de institutii particulare de invatamant acreditate, la care se adauga peste 20 de insititutii particulare de invatamant superior acreditate sa functioneze provizoriu.
Dintre 24.000 de studenti care au plecat anul trecut in strainatate, 3.000 au mers in Statele Unite ale Americii, in vreme ce restul s-a decis pentru o universitate din Europa. "In ultimii ani am observat o scadere a interesului pentru studiile in Statele Unite, atat din partea romanilor, cat si din partea celorlalti europeni. Printre destinatiile europene aflate in topul preferintelor studentilor romani se afla Marea Britanie, Danemarca sau Norvegia", spune Ghita.
Romanii care aleg sa studieze in strainatate prefera sa se specializeze in management/antreprenoriat (circa 30%), comunicare (15%-20%) si inginerie (aproximativ 15%), arata analiza Educativa realizata prin colectarea feedback-ului a 6.000 dintre vizitatorii care au participat la editia din primavara a Romanian International University Fair (RIUF).
Presedintele Educativa este de parere ca in urmatorii 2-3 ani numarul persoanelor ce vor alege sa studieze in strainatate va creste anual cu 10-15%. "Evolutia va depinde insa si de disponibilitatea unor surse aditionale de finantare, cum ar fi bursele guvernamentale sau creditele de studii. In plus, un factor de crestere natural il constituie impactul pe care il au romanii cu studii internationale care se intorc sa lucreze acasa si care vor influenta pe multi prin puterea exemplului personal", afirma Alexandru Ghita. Tarile care se vor bucura de o mai mare atentie din partea studentilor romani vor fi Marea Britanie si tarile nordice, mai ales Danemarca (cresterea estimata fiind de 25-35% anual), in vreme ce in cazul Statelor Unite, totul va depinde de politica de vize de rezidenta/munca pentru absolventii internationali.
Pentru a face fata nivelului ridicat al costului vietii din aceste state, foarte multi romani aleg sa-si ia un job. "In Danemarca sau Norvegia, salariul minim pentru studentii romani este 13 euro/ora, in timp ce in Marea Britanie castigurile sunt mai mici, de circa 5-6 lire sterline (aproximativ 8 euro - n.r.). Cred ca cu 700 de euro pe luna un student roman se poate descurca destul de bine cu viata scumpa de acolo", mentioneaza Ghita.
Presedintele Educativa mai spune ca doar 20-30% dintre romanii care studiaza in strainatate fac acest lucru prin intermediul unui burse care acopera integral sau partial costul cursurilor, in timp ce restul suporta cheltuielile din propriul buzunar. Studiul Educativa a fost dezvoltat pe baza unor date contabilizate de UNESCO.

 

AFACERI DE LA ZERO