Noul Guvern condus de Ilie Bolojan vrea să impună câteva schimbări în sistemul sanitar românesc. Printre ele se numără şi sancţionarea medicilor care nu respectă programul de lucru la spitalele publice şi cheamă pacienţii în unităţile private pe care le deţin sau unde lucrează, plata spitalelor publice pe criterii de performanţă, dar şi mărirea bazinului de plătitori la fondul de sănătate, în special din rândul pensionarilor cu venituri mari.
În plus, operatorii privaţi care vor să intre în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate ar urma să fie obligaţi ca 80% din personal să fie angajaţi proprii pentru a beneficia de fondurile publice. Ziarul Financiar a scris despre situaţia din Sănătate în care medicii au contract de colaborare cu unu-doi operatori privaţi, dar sunt în acelaşi timp şi în spitalele de stat cu normă întreagă. De altfel, nu există date privind numărul de medici din sistemul de stat care colaboreaza şi cu clinicile private.
De implementarea măsurilor propuse în programul de guvernare 2025-2028 în domeniul Sănătăţii se va ocupa Alexandru Rogobete, fost secretar de stat în ultimii trei ani în ministerul Sănătăţii. El este noul ministru al Sănătăţii, în locul lui Alexandru Rafila.
Sporurile din spitalele publice ar urma să fie oferit în baza numărului de servicii medicale acordate, iar managerii unităţilor medicale ar urma să primească puterea de a introduce criterii de performanţă pentru şefii de secţii.
În plus, spitalele cu grad redus de ocupare ar urma să fie transformate în ambulatorii de specialitate sau unităţi de recuperare/paliaţie.
Programul noului Guvern include şi creşterea folosirii medicamentelor generice, dar şi stimulente economice către industria locală de medicamente pentru producerea de materii prime şi medicamente critice.
Mai jos redăm enumerarea măsurilor din programul de Guvernare 2025-2028 în domeniul Sănătăţii:
Reforme /reorganizări /comasări:
1. Creşterea performanţei spitalelor: Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; Plata funcţie de performanţă pentru medici;
Optimizarea sporurilor la personalul din spitalele în funcţie de numărul de servicii medicale acordate; Creşterea numărului de instrumente administrative pentru managerii unităţilor sanitare şi introducerea de criterii de performanţă pentru şefii de secţie; Consorţii de spitale şi achiziţii comune pentru materiale primare la nivel judeţean/regional/naţional;
2. Creşterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări: Descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor şi beneficiarilor de concedii. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; Creşterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepţiilor. (Plătitori 6.3 milioane - beneficiari 16.6 milioane); Creşterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;
3. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS: Reducerea centrelor de permanenţă din mediul urban; Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligaţia ca minim 80% din personalul angajat să fie angajaţi cu normă întreagă;
Rezidenţii în sistem privat plătiţi parţial de unitatea medicală; Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfăşoară în timpul programului de lucru din sistemul public, activităţi medicale în alte unităţi sanitare;
Convertirea unităţilor sanitare cu grad redus de ocupare şi servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare şi paleaţie;
4. Creşterea ponderii medicamentelor generice şi respectarea ghidurilor de tratament;
5. Eficientizarea instituţiilor subordonate Ministerului Sănătăţii – direcţiile de sănătate publică (DSP), Institutul Naţional de Sănătate Publică;
6. Reorganizarea şi eficientizarea Institutuli Naţional de Transfuzie Sanguină şi a centrelor judeţene;
